{"id":9029,"date":"2019-10-07T19:04:56","date_gmt":"2019-10-07T16:04:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/?p=9029"},"modified":"2019-10-22T18:17:25","modified_gmt":"2019-10-22T15:17:25","slug":"%e2%80%b3izvoare-din-carpati-care-acum-cativa-ani-erau-pline-de-apa-curgatoare-acum-nu-se-mai-zaresc%e2%80%b3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/%e2%80%b3izvoare-din-carpati-care-acum-cativa-ani-erau-pline-de-apa-curgatoare-acum-nu-se-mai-zaresc%e2%80%b3\/","title":{"rendered":"\u2033Izvoare din Carpa\u021bi care acum c\u00e2\u021biva ani erau pline de ap\u0103 curg\u0103toare nu se mai z\u0103resc\u2033"},"content":{"rendered":"[vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text]\n

Un explorator ceh \u00eendr\u0103gostit de Rom\u00e2nia face o radiografie dur\u0103 a naturii noastre c\u00e2ndva s\u0103lbatice.<\/h2>\n

<\/h2>\n[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text]Otto Hauck, care de 23 de ani ia Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti la picior, simte cum comercializarea excesiv\u0103 a mun\u021bilor a devenit o bomb\u0103 cu ceas. P\u0103durile dispar sau se \u00eemboln\u0103vesc; utilajele de exploatare forestier\u0103 distrug ireversibil; motocicletele, ATV-urile, \u0219oselele p\u00e2n\u0103-n v\u00e2rf de munte \u0219i turismul masiv polueaz\u0103, iar excrementele umane \u0219i de\u0219eurile printre care este nevoit s\u0103 campeze uneori \u00eel \u00eengrijoreaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pe scurt: suntem ignoran\u021bi, iar natura a \u00eenceput s\u0103 trimit\u0103 facturile la plat\u0103. Apa deja a \u00eenceput s\u0103 fie o problem\u0103. Izvoare din Carpa\u021bi care, acum c\u00e2\u021biva ani, erau pline de ap\u0103 curg\u0103toare, nu se mai z\u0103resc.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Tipul con\u021binutului\u00a9: Interviu[\/vc_column_text][divider line_type=”Small Line”][vc_column_text]Otto stoarce cu putere \u0219osetele \u00een care b\u0103lte\u0219te apa, p\u00e2n\u0103 la ultimul strop. Pune bocancii \u00eembuiba\u021bi de noroi la aerisit, \u00een veranda cortului pe care plou\u0103 zgomotos, \u00ee\u0219i scutur\u0103 bine geaca \u0219i intr\u0103 \u00een cort. Arunc\u0103 spre sacul de dormit cei patru litri de ap\u0103 pre\u021bioas\u0103, dup\u0103 care a b\u00e2jb\u00e2it vreo jum\u0103tate de or\u0103 prin p\u0103dure, la lumina frontalei, patin\u00e2nd prin noroi. \u201eMare noroc c\u0103 izvorul mai e acolo\u201d, spune el r\u0103sufl\u00e2nd u\u0219urat.<\/p>\n

Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een explor\u0103rile noastre prin Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, ca izvoarele marcate pe hart\u0103 s\u0103 fi disp\u0103rut cu totul \u0219i s\u0103 fim nevoi\u021bi s\u0103 fierbem ap\u0103 culeas\u0103 de te miri unde. Cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103, de pild\u0103, captasem apa dintr-un izvor firav l\u00e2ng\u0103 care b\u0103ltea ulei de motor.<\/p>\n

Ne afl\u0103m \u00een Mun\u021bii Vrancei, unii dintre cei mai s\u0103lbatici mun\u021bi din Rom\u00e2nia. Mai bine zis\u00a0c\u00e2ndva s\u0103lbatici<\/em>, din moment ce muncitorii muntelui, care me\u0219teresc natura zgomotos, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, au pus st\u0103p\u00e2nire pe loc. De patru zile, de c\u00e2nd ne afl\u0103m \u00een inima Vrancei, \u00eentr-o traversare pe muchia principal\u0103 dinspre Nord-Vest, drujbele \u0219i utilajele folosite \u00een exploatarea forestier\u0103 ne r\u00e2jnesc non-stop \u00een urechi \u00een timpul zilei. Huruitul \u00eengrozitor vine dinspre to\u021bi versan\u021bii din jur. Pe unele por\u021biuni, briza p\u0103durii \u00eempr\u0103\u0219tie miros de benzin\u0103 pe poteci.<\/p>\n

\u201eNu era a\u0219a dezastru aici cu ani \u00een urm\u0103\u201d, spune cehul blond de 50 de ani care se afl\u0103 la a cincea c\u0103l\u0103torie prin Mun\u021bii Vrancei. Otto nu g\u0103se\u0219te nicio bucurie \u00een a fotografia h\u0103ul pe care exploatarea naturii \u00eel las\u0103 \u00een urm\u0103, \u0219i nici \u00een a vorbi despre asta. \u00cens\u0103 o face de data aceasta, la rug\u0103mintea mea.<\/p>\n

Pentru prima oar\u0103 \u00een cei cinci ani de c\u00e2nd m\u0103 ghideaz\u0103 prin natura s\u0103lbatic\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00eel rog s\u0103-mi acorde un interviu.<\/p>\n

(Partea \u00eent\u00e2i)[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_gallery type=”nectarslider_style” images=”9065,9204,9205″ flexible_slider_height=”true” hide_arrow_navigation=”true” bullet_navigation=”true” bullet_navigation_style=”see_through” onclick=”link_no” img_size=”full”][vc_column_text]– Otto, mi-ai spus c\u00e2ndva c\u0103 cea mai mare parte din timpul t\u0103u liber \u0219i din economii le-ai investit pentru a explora Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, pe care acum \u00eei cuno\u0219ti ca-n palm\u0103. \u0218i tot de dragul mun\u021bilor Rom\u00e2niei te-ai apucat \u2013 \u0219i ai reu\u0219it \u2013 s\u0103 \u00eenve\u021bi limba rom\u00e2n\u0103 de pe internet, pentru a te putea descurca \u00een interac\u021biunea cu localnicii. De ce mun\u021bii Rom\u00e2niei? <\/em><\/p>\n

– Visam la Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenc\u0103 din 1987; citisem o carte despre aventurile unui biolog ceh \u00een Mun\u021bii C\u0103limani, \u00eentre anii 1936-1937. N-am reu\u0219it atunci, \u00een anii ’80, s\u0103 plec nic\u0103ieri, pentru c\u0103 \u00een 1988 am intrat \u00een armat\u0103, pentru doi ani. Dar \u00een 1989 s-a pr\u0103bu\u0219it sistemul comunist \u0219i deodat\u0103 eram liberi s\u0103 c\u0103l\u0103torim. Am vizitat Mun\u021bii Alpi austrieci \u2013 toat\u0103 lumea de la noi a plecat spre Alpi \u00een prima var\u0103 liber\u0103, din 1990. Apoi, \u00eentre anii 1991 \u0219i 1995 am f\u0103cut vreo cinci excursii \u00een Carpa\u021bii din Ucraina, care au f\u0103cut c\u00e2ndva parte din Cehoslovacia interbelic\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 care, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a venit momentul s\u0103 fac o vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Citisem o carte, \u201eJocuri Carpatice\u2033, unde era o descriere a Mun\u021bilor C\u0103p\u0103\u021b\u00e2nii. Mi-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult ce am citit \u00eenc\u00e2t am pornit la drum. Era august 1996. De atunci vin \u00een Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een fiecare an, uneori de mai multe ori pe an. \u00cen 2002 am stabilit un record, am venit de \u0219ase ori.<\/p>\n

\u00centre 1996 \u0219i 2019 am f\u0103cut circa 70 de excursii \u00een Rom\u00e2nia \u0219i am reu\u0219it s\u0103 parcurg aproape toate crestele muntoase importante.<\/p>\n

\u00centre Himalaya \u0219i Alpi alege Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti<\/h4>\n

\u00cens\u0103 dintre to\u021bi mun\u021bii prin care am fost, cum ar fi Himalaya sau Alpii, prefer Carpa\u021bii Rom\u00e2niei pentru libertatea pe care mi-o dau<\/strong>. Aici am libertate de mi\u0219care, pot s\u0103 explorez. Pot dormi \u00eentr-un cort pe v\u00e2rful muntelui f\u0103r\u0103 grij\u0103. Exist\u0103 masive unde noaptea nu vezi lumin\u0103 de jur \u00eemprejur, at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate sunt a\u0219ez\u0103rile omene\u0219ti. Din punctul meu de vedere, asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te contope\u0219ti cu natura ne\u00eengr\u0103dit.<\/p>\n

\u0218i mai e ceva ce \u00eemi place \u00een mun\u021bii Rom\u00e2niei: aici \u00eenc\u0103 putem s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu via\u021ba bucolic\u0103. Turme de oi \u00eenc\u0103 umbl\u0103 pe paji\u0219ti montane, ciobanii \u00eenc\u0103 tr\u0103iesc vara \u00een st\u00e2ne. Dul\u0103ii de st\u00e2n\u0103 protejeaz\u0103 turmele de oi ca \u00een vremuri mioritice. \u00cen Carpa\u021bii cehe\u0219ti st\u00e2nele \u0219i ciobanii au disp\u0103rut acum 80 de ani. S\u0103 p\u0103stra\u021bi aceast\u0103 tradi\u021bie.<\/p>\n

– Cum s-au transformat mun\u021bii Rom\u00e2niei din 1996, c\u00e2nd ai venit prima oar\u0103, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi?<\/em><\/p>\n

– Mai \u00eent\u00e2i de toate, Rom\u00e2nia s-a schimbat mult. \u00cen 1996, pe \u0219oselele Rom\u00e2niei mergeau multe ma\u0219ini Dacia. Ast\u0103zi sunt mai multe ma\u0219ini scumpe \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t la noi. \u0218i schimbarea se vede \u0219i \u00een Carpa\u021bi. Dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat \u00een U.E. s-a dezvoltat mult economic, deci se vede clar c\u0103 se construie\u0219te peste tot, chiar \u00een zone montane. C\u00e2nd am vizitat Transalpina \u00een 2006 nu era asfaltat\u0103 deloc. Acum este. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 e bine sau r\u0103u. Pentru dezvoltarea economiei este bine, dar pentru munte poate fi dezastruos, este clar. Exist\u0103 \u0219i zone montane unde transformarea nu se vede a\u0219a de evident.<\/p>\n

\"\"

Mun\u021bii Vrancei – traversare pe muchia principal\u0103 dinspre Nord-Vest. Muncitorii muntelui me\u0219teresc natura zgomotos, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere.<\/p><\/div>\n

Foarte mult s-a dezvoltat zona Padi\u0219, unde am fost prima dat\u0103 \u00een iunie 1997. Era mai pu\u021bin\u0103 lume acolo atunci, dar probabil pentru c\u0103 am vizitat zona \u00een afara sezonului de v\u00e2rf. Am revenit acolo \u00een verile anilor 1999, 2000, 2003, 2004 \u0219i 2007. \u0218i de fiecare dat\u0103 traseele marcate prin Cheile Galbenei, Cet\u0103\u021bile Ponorului de exemplu erau mult mai aglomerate. Aglomera\u021bia este \u00een cre\u0219tere dup\u0103 ce s-a asfaltat drumul din Sudrigiu spre platoul Padi\u0219. Anul acesta a fost interzis\u0103 camparea la Poiana Gl\u0103voi. \u0218i gata, zonele frumoase \u2013 fiind accesibile u\u0219or cu ma\u0219ina personal\u0103 \u2013 sunt expuse distrugerii din cauza num\u0103rului imens de vizitatori.<\/p>\n

Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste toat\u0103 Rom\u00e2nia \u00een zonele deja populate, din c\u00e2te am observat. \u00cen Mun\u021bii Rar\u0103u, \u00een zona fostei cabane Rar\u0103u a fost construit un hotel nou \u0219i \u0219osea p\u00e2n\u0103 la u\u0219a hotelului. Ce s\u0103 mai vorbesc despre Platoul Bucegilor… \u00cen Retezat, anul acesta s-a redeschis drumul de la barajul Gura Zlata p\u00e2n\u0103 la Poiana Pelegii. Am citit c\u0103 e foarte aglomerat acolo. Eu m-a\u0219 fi bucurat s\u0103 p\u0103stra\u021bi Retezatul \u00een starea \u00een care a fost \u00een 1935, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u021bat Parcul Na\u021bional Retezat, la propunerea lui Emil Racovi\u021b\u0103. S\u0103 nu mai construi\u021bi nimic, dec\u00e2t c\u00e2te o latrin\u0103 \u00een zona Lacului Bucura.<\/p>\n

Trecerea timpului se vede chiar \u0219i \u00een zonele muntoase izolate \u2013 defri\u0219area a ajuns \u0219i aici. Peisajul nu este doar dezolant, dar ve\u021bi resim\u021bi efectele din plin. S\u0103n\u0103tatea muntelui influen\u021beaz\u0103 direct starea de s\u0103n\u0103tate a oamenilor, chiar dac\u0103 locuiesc la sute de kilometri distan\u021b\u0103, la ora\u0219.<\/strong><\/p>\n

\"\"

Mun\u021bii Vrancei – urme de exploatare forestier\u0103, august 2019<\/p><\/div>\n[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text]\n

\u00cen ziua de ast\u0103zi dezastrul ecologic este mai mare, din cauza tehnologiei de exploatare \u0219i transport al lemnului<\/strong><\/h4>\n

 <\/p>\n

– Cum \u00ee\u021bi explici aglomera\u021bia pe munte, dincolo de drumurile de acces care permit accesul facil?<\/em><\/p>\n

– <\/em>V\u0103d mai multe cauze. Una ar fi lipsa de respect. Sunt mul\u021bi str\u0103ini care nu sunt prea informa\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu legea, au impresia c\u0103 mun\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti sunt s\u0103lb\u0103ticie absolut\u0103, unde nu trebuie s\u0103 respecte nicio regul\u0103.<\/strong> De aceea vin mul\u021bi turi\u0219ti din Europa de Vest cu ma\u0219ini 4×4, cu motociclete sau ATV-uri, s\u0103 se dea pe creste. Sau s\u0103 v\u00e2neze. La fel fac \u0219i rom\u00e2nii, sunt agen\u021bii de turism locale care fac business din a\u0219a ceva. Am citit despre un accident \u00een Mun\u021bii C\u0103limani, iarna trecut\u0103. Un snowmobil a fost surprins de o avalan\u0219\u0103 sub Vf. Pietrosul. Ireal\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n

Acum 20 de ani traficul nu era a\u0219a de intens pe munte. Mi se pare c\u0103 mersul pe munte a devenit mod\u0103. E ok c\u00e2nd lumea vrea s\u0103 mearg\u0103 pe munte. Dar pe munte trebuie s\u0103 mergem con\u0219tien\u021bi de impactul pe care \u00eel producem, s\u0103 experiment\u0103m natura din plin \u0219i nemijlocit<\/strong>. Eu cred c\u0103 \u00een mare parte sunt de vin\u0103 \u0219i re\u021belele sociale, care declan\u0219eaz\u0103 \u00een unii dorin\u021ba de a merge la munte ca s\u0103 fac\u0103 selfie-uri mi\u0219to. Dup\u0103 turi\u0219ti vin antreprenorii. Acum mun\u021bii sunt comer\u021b, business.<\/p>\n

– Cum comentezi defri\u0219\u0103rile pe care le \u00eent\u00e2lne\u0219ti? Ce efecte produc ele deja \u00een zonele montane?<\/em><\/p>\n

– Defri\u0219\u0103rile le v\u0103d acum peste tot \u00een Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. \u0218i nu numai acolo. Se taie peste tot lan\u021bul Carpa\u021bilor p\u00e2n\u0103 \u00een Cehia. \u00cen fapt, p\u0103durea se taie din secol \u00een secol sau \u00een perioade mai scurte sau mai lungi. Avem tradi\u021bia aceasta din secolul al XVIII-lea. \u00cenainte se t\u0103iau p\u0103durile \u00een mod haotic, nu se replantau copaci, p\u0103durile se ref\u0103ceau singure. Doar p\u0103durile la lizier\u0103, la limit\u0103 cu golul alpin, erau protejate. P\u0103durile \u00een zone inaccesibile atunci au sc\u0103pat de t\u0103iere.<\/p>\n

De exemplu, aproape toat\u0103 suprafa\u021ba din Mun\u021bii Maramure\u0219ului era defri\u0219at\u0103 \u00een anii 1860 (sursa: Studien uber die Staatswalder in Podkarpatsk\u00e1 Rus-Erster Teil; autor: Doc. RNDr. Et Ing. Alois Zlatn\u00edk; Prague 1934.)<\/em> La fel a fost t\u0103iat \u0219i malul st\u00e2ng al Bistri\u021bei Aurii.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1950 au existat vreo 6000 de km de c\u0103i ferate \u00eenguste. \u00cen Mun\u021bii Vrancei lemnul a fost exploatat cu ajutorul de linie Covasna-Com\u0103ndau; \u0219i \u00een Valea B\u00e2sc\u0103i Mare. Cu ajutorul dat de c\u0103ile ferate \u00eenguste erau defri\u0219ate masive muntoase \u00eentregi din Carpa\u021bi. Deci distrugerea naturii \u00een zonele montane nu-i ceva nou.[\/vc_column_text][divider line_type=”No Line”][nectar_video_lightbox link_style=”nectar-button” nectar_button_color=”Transparent-Accent-Color” video_url=”https:\/\/youtu.be\/dJyjYQd1Ke4″ link_text=”VEZI \u0218I VIDEO: Otto Hauck \u00een Mun\u021bii Vrancei”][divider line_type=”No Line”][vc_column_text]Dar \u00een ziua de ast\u0103zi dezastrul ecologic este mai mare, pentru c\u0103 sunt disponibile mijloace de exploatare \u0219i transport al lemnului care atunci nu existau.<\/strong> Drumurile de TAF, care intr\u0103 \u00een ad\u00e2ncime, sunt mai puternice dec\u00e2t caii sau moc\u0103ni\u021bele, ce foloseau oamenii pe vremuri. C\u0103 se taie legal sau ilegal, drumurile de TAF distrug p\u0103m\u00e2ntul pentru totdeauna; murd\u0103resc apa pe suprafa\u021be \u00eentinse (se folosesc fire de ap\u0103 pentru exploatarea lemnului). Nu se respect\u0103 arii protejate, deci p\u0103durile \u00eenc\u0103 virgine sau quasivirgine sunt exploatate pe scar\u0103 \u00eentins\u0103. Se taie acolo unde nu s-a t\u0103iat lemnul niciodat\u0103. Sau, dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla \u00een trecut, cazurile erau izolate printre localnici, \u00eens\u0103 lemnul nu se vindea \u00een zone \u00eendep\u0103rtate, cum se face \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/p>\n

C\u00e2nd se rad versan\u021bi \u00eentregi se petrece urm\u0103torul fenomen: p\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne expus soarelui \u0219i secetei. Solul se va acoperi cu vegeta\u021bie de poian\u0103, deci p\u0103durea cu greu se poate reface singur\u0103. Iar dac\u0103 se reface prin plantare (pe cale artificial\u0103) \u2013 de obicei molid \u00een zone montane \u2013 p\u0103durile vor ceda din cauza v\u00e2ntului, a z\u0103pezii sau insectelor d\u0103un\u0103toare, pe scar\u0103 \u00eentins\u0103, peste c\u00e2teva decenii. \u0218i istoria se va repeta.<\/p>\n

\u00centre timp, prin exploatare masiv\u0103, se pierde apa din p\u0103m\u0103nt \u00een mod alarmant.<\/strong> Apa deja lipse\u0219te \u00een subsol \u00een mare parte a lumii. \u0218i \u00een Carpa\u021bi se vede diferen\u021ba. Izvoare care, acum c\u00e2\u021biva ani, erau pline de ap\u0103 curg\u0103toare… acum nu se mai z\u0103resc.<\/p>\n

\u00cen orice caz, efectele s\u0103r\u0103cirii surselor de ap\u0103 \u0219i ale degrad\u0103rii solului se vor \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n

(Va urma)<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00a9 Acest text este protejat de drepturi de autor \u0219i nu poate fi copiat \u2013 integral sau par\u021bial \u2013 , \u0219i nici utilizat \u00een vreun fel f\u0103r\u0103 acordul scris al autorului.<\/p>\n

Dac\u0103 e\u0219ti jurnalist\/publisher, po\u021bi prelua ce \u00ee\u021bi este util \u00een baza unui acord de licen\u021biere de con\u021binut. Scrie-mi aici: contact@larisaghitulescu.ro<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Credit fotografii: Otto Hauck<\/p>\n

***<\/p>\n[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″]

<\/i> <\/div>
Pentru a primi pe e-mail partea a doua a interviului \/ Dac\u0103 nu faci deja parte din comunitatea mea de cititori \u0219i consideri util ce scriu, te invit s\u0103 completezi acest scurt formular<\/a>. Dureaz\u0103 mai pu\u021bin de un minut.<\/p>\n

***<\/p>\n

Alte articole pe acela\u0219i subiect:<\/p>\n

(Surse): Firme IKEA se preg\u0103tesc s\u0103 exporte \u201emasiv\u201d c\u0103tre Asia<\/a><\/p>\n

ANALIZ\u0102 \u2013 EXCLUSIV: Cartoful fierbinte, de la Schweighofer la suedezi (I)<\/a><\/p>\n

INTERVIU: \u201eEtichetele provin din ne\u00een\u021belegerea lucrurilor\u201d (II)<\/a><\/p>\n <\/div>

<\/div><\/div>[\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][\/vc_column][\/vc_row]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text] Un explorator ceh \u00eendr\u0103gostit de Rom\u00e2nia face o radiografie dur\u0103 a naturii noastre c\u00e2ndva s\u0103lbatice.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9269,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"pmpro_default_level":"","footnotes":""},"categories":[211],"tags":[319,318,320,322,321,269],"class_list":{"0":"post-9029","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-blog-2","8":"tag-carpatii-romanesti","9":"tag-defrisari","10":"tag-exploatari-forestiere","11":"tag-muntii-vrancei","12":"tag-otto-hauck","13":"tag-paduri","14":"pmpro-has-access"},"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9029"}],"version-history":[{"count":66,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9029\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9301,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9029\/revisions\/9301"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9269"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}