***<\/p>\n
– Tu \u0219tii care e cea mai influent\u0103 cas\u0103 de PR din lume?, m-a \u00eentrebat \u00eentr-o zi la redac\u021bie Ionu\u021b Ancu\u021bescu, un fost coleg din pres\u0103, acum mul\u021bi ani.<\/p>\n
Mintea a \u00eenceput s\u0103 scotoceasc\u0103 printre cele mai mari holdinguri \u0219i agen\u021bii de PR.<\/p>\n
– Nu m\u0103 prind.<\/p>\n
– Hollywood, zice el. Dac\u0103 vrei s\u0103 influen\u021bezi, s\u0103 manipulezi, f\u0103 un film.<\/p>\n
Speciali\u0219tii media au o explica\u021bie pentru acest mod de a vedea lucrurile. De-a lungul deceniilor, ei au dezvoltat teorii pentru mecanismele de influen\u021bare. \u00centr-o cercetare despre efectele mass-media, Umberto Eco, academician, scriitor, filosof \u0219i semiotician spunea c\u0103 media au capacitatea de \u201ea injecta audien\u021bei narcotice, mesaje care contribuie la influen\u021barea direct\u0103<\/u> a comportamentelor \u0219i atitudinilor\u201d (modelul \u201eseringii hipodermice\u201d). \u00cen epoca re\u021belelor sociale, fenomenul influen\u021b\u0103rii se observ\u0103 cel mai u\u0219or.<\/p>\n
Utilizarea cinematografiei ca mijloc de persuasiune dateaz\u0103 de un secol; liderii americani, germani \u0219i ru\u0219i i-au consemnat eficien\u021ba \u00een special \u00een situa\u021bii de r\u0103zboi.<\/p>\n
Trei puncte de sprijin<\/h4>\n
Autopromovat ca \u201ecel mai a\u0219teptat film al anului \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u201eMorome\u021bii 2\u201d , o produc\u021bie Libra Film,\u00a0 vine \u00eentr-o perioad\u0103 tensionat\u0103, \u00een care discursul politic \u0219i societatea s-au radicalizat (referendumul pentru familie din octombrie a \u00eenregistrat un moment de v\u00e2rf; anticipez o escaladare a fenomenului \u00een contextul Alian\u021bei de Vest).<\/p>\n
De aici, o \u00eentrebare: ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 acest film, dincolo de povestea ecranizat\u0103 a unei familii de \u021b\u0103rani din anul 1945?<\/p>\n
\u00centrebarea se sprijn\u0103 pe urm\u0103toarele:<\/p>\n
- \n
- Filmul \u00eensu\u0219i, care are o misiune de influen\u021bare evident\u0103;<\/li>\n
- P\u0103ienjeni\u0219ul de interese (agenda nev\u0103zut\u0103);<\/li>\n
- Istoricul produc\u0103torului, Tudor Giurgiu, un regizor \u0219i antreprenor media controversat din Cluj-Napoca;<\/li>\n<\/ol>\n
S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd.<\/p>\n
- \n
- FILMUL: DERAPAJE \u0218I<\/strong>\u00a0SPAM<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
Un detaliu important pare s\u0103 fi sc\u0103pat cu vederea publicului: ac\u021biunea filmului se petrece \u00een 1945, dar colectivizarea a venit abia la \u00eenceputul anilor \u201960 \u00een Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, jude\u021bul Teleorman, satul Morome\u021bilor. E ca \u0219i cum, dac\u0103 ai realiza un film despre O.U.G. 13 din 2017, ai plasa protestele de strad\u0103 \u00een anul 2002.<\/p>\n
De ce aceast\u0103 manipulare a adev\u0103rului istoric?<\/p>\n
Tudor Giurgiu nu a r\u0103spuns solicit\u0103rii de a acorda un interviu, motiv\u00e2nd c\u0103 este ocupat.<\/p>\n
S\u0103 analiz\u0103m acest promo<\/a>, care construie\u0219te pe r\u0103ul comunismului, nu pe un fir narativ anume. Partidele, O.N.G.-urile \u0219i presa de opozi\u021bie apeleaz\u0103 frecvent la comunism \u00een discursul de persuasiune anti P.S.D., iar \u00een acest angrenaj de influen\u021bare a maselor Tudor Giurgiu joac\u0103 un rol politic activ, asumat. Vezi aici<\/a> sau aici<\/a>.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 ceva: \u00een promo, scriitorul Marin Preda (\u00een personajul lui Niculae Moromete) este promovat ca fiind comunist. Acum s\u0103 presupunem c\u0103 cineva nu a citit Morome\u021bii, nu l-a studiat pe Marin Preda, nu merge nici la film, \u00eens\u0103 a v\u0103zut acest video circul\u00e2nd pe Facebook. Va r\u0103m\u00e2ne cu ideea c\u0103 Preda scriitorul a fost activist al P.C.R. Or, dimpotriv\u0103, Preda a sfidat partidul \u0219i a scos latura nociv\u0103 a comunismului \u00een opera sa.<\/p>\n
Per total, Morome\u021bii 2 este pres\u0103rat cu scene \u00eentregi, replici me\u0219te\u0219ugite \u0219i stimuli care amintesc de lupta pentru putere din zilele noastre<\/strong>; o minte antrenat\u0103 le depisteaz\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103.<\/p>\n
\u201eM\u0103 simt \u00eendoctrinat\u201d, mi-a m\u0103rturisit un prieten sociolog, Valentin N\u0103stase, dup\u0103 ce am ie\u0219it de la proiec\u021bia \u00een premier\u0103 de la Sala Palatului din Bucure\u0219ti (5 noiembrie). Am\u00e2ndoi sim\u021bisem spam-ul politic:<\/p>\n
- \n
- Asocierea cu Klaus Iohannis, pre\u0219edinte dat de P.N.L., imediat dup\u0103 \u00eencheierea filmului;<\/li>\n
- Discursuri cu substrat politic;<\/li>\n
- Ac\u021biunea de str\u00e2ngere de semn\u0103turi de la ie\u0219irea de la Sala Palatului, pentru \u201eOameni noi \u00een politic\u0103\u201d, o ini\u021biativ\u0103 sus\u021binut\u0103 de partidul de opozi\u021bie U.S.R. \u0219i Dacian Ciolo\u0219, fost premier. (Tudor Giurgiu declara<\/a>, la mitingul de lansare a candida\u0163ilor P.N.L. pentru alegerile parlamentare din 2016, c\u0103 salut\u0103 decizia P.N.L. de a-l sus\u021bine pe Ciolo\u0219).<\/li>\n<\/ul>\n
Dup\u0103 premiera din noiembrie, \u201eMorome\u021bii 2\u201d a f\u0103cut un tur \u00een Sudul \u021b\u0103rii, fiind vizat cu prioritate jude\u021bul Teleorman, zona de influen\u021b\u0103 a lui Liviu Dragnea, pre\u0219edintele P.S.D., partid aflat la conducere \u00een urma alegerilor din 2016.<\/p>\n
De altfel, baia de mul\u021bime \u00een Teleorman era un plan mai vechi de-al lui Tudor Giurgiu. Oare de ce?
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Casa-Morometilor-1.jpg\")
<\/a><\/p>\nCasa Morome\u021bilor din Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, Teleorman, care nu mai exist\u0103 \u00een prezent. Sursa foto: Muzeul memorial Marin Preda din Sili\u0219tea-Gume\u0219ti<\/p>\n
2. P\u0102IENJENI\u0218UL DE INTERESE: REGIE POLITIC\u0102 SUBVERSIV\u0102<\/strong><\/p>\n
\u201eMi-a\u015f fi dorit s\u0103 prezint filmul despre procurorul Panait \u00een Teleorman. Am vrut s\u0103 profit de alegeri\u201d, declara Tudor Giurgiu \u00een timpul alegerilor preziden\u021biale din\u00a0noiembrie 2014<\/a>.<\/p>\n
Este vorba despre \u201eDe ce eu?\u201d, un film pe tema Justi\u021biei care, prelansat \u00eentre cele dou\u0103 tururi, promova\u00a0mesajele<\/a> de campanie ale lui Klaus Iohannis, candidatul P.N.L. pentru func\u021bia de Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei. Contra-candidatul s\u0103u, Victor Ponta (atunci P.S.D.), era favorit \u00een sondaje.<\/p>\n
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat dur<\/a>, la momentul respectiv, faptul c\u0103 Giurgiu a speculat drama procurorului Panait: \u201eTerasa din film e chiar terasa de pe care s-a aruncat procurorul Cristian Panait. A\u015fa scrie pe genericul peliculei, fiind totodat\u0103 asigura\u0163i c\u0103 <acest film e dedicat memoriei procurorului Cristian Panait (1973-2002)\u201d.<\/p>\n
Tudor Popescu a numit acest procedeu ca fiind o \u201emanipulare ancor\u0103 de real\u201d.<\/p>\n
\u201eE folosit cu inten\u0163ia de a na\u015fte \u00een mintea spectatorului mediu standard un g\u00e2nd mai mult sau mai pu\u0163in subcon\u015ftient: <P\u0103i, dac\u0103 terasa e aia adev\u0103rat\u0103, atunci tot ce-am v\u0103zut \u00een film trebuie s\u0103 fie adev\u0103rat>. \u015ei nu e, \u00eencep\u00e2nd chiar cu scena terasei.\u201d<\/p>\n
Concluzia lui Cristian Tudor Popescu a fost c\u0103 \u201eDe ce eu?\u201d a insultat, \u201enicidecum cinstit\u201d, memoria procurorului Cristian Panait; filmul \u201ei-a pus \u00een c\u00e2rc\u0103 infrac\u0163iuni grave imaginate de scenarist \u0219i regizor\u201d.<\/p>\n
La fel se poate spune \u0219i despre memoria scriitorului Marin Preda. Produc\u0103torii mai degrab\u0103 i-au confiscat \u0219i denaturat imaginea pentru a-\u0219i mul\u021bumi propria agend\u0103 politic\u0103 (declara\u021biile regizorului Stere Gulea \u00een diverse interviuri sus\u021bin contrariul).<\/p>\n
Noul Cod Civil, prin articolul 79, interzice atingerea memoriei persoanei decedate, \u201ecare este protejat\u0103 \u00een acelea\u0219i condi\u021bii ca \u0219i imaginea \u0219i reputa\u021bia persoanei aflate \u00een via\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n
Tr\u0103g\u00e2nd linie, \u201eDe ce eu?\u201d \u0219i \u201eMorome\u021bii 2\u201d au urmat acela\u0219i tipar de regie politic\u0103 subversiv\u0103:<\/strong> mesajele-cheie, construc\u021bia scenariului \u0219i momentele de lansare a filmelor par s\u0103 fi servit o linie de partid. \u00cenc\u0103 nu este clar care: Mi\u0219carea Rom\u00e2nia \u00cempreun\u0103 (acum PLUS) & U.S.R. sau P.N.L. \u2013 un partid sl\u0103bit, pe care aleg\u0103torii l-au sanc\u021bionat \u00een urma alian\u021bei sale cu P.S.D<\/a>. din 2012, pentru a forma U.S.L.<\/p>\n
Ambele filme produse de Giurgiu au primit finan\u021bare din bani publici (Centrul Na\u021bional al Cinematografiei \u2013 C.N.C.). Pare un am\u0103nunt, dar nu e. Iat\u0103 de ce.<\/p>\n
- \n
- ISTORICUL: ROL-CHEIE \u00ceN SISTEM \u0218I AFACERI PRIVATE CU BANI PUBLICI<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
Fiind o economie de pia\u021b\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, \u00een capitalismul postdecembrist predomin\u0103 oamenii de business deveni\u021bi antreprenori de succes sau proprietari de afaceri prin accesul la finan\u021be publice, a legisla\u021biei \u0219i justi\u021biei precare, precum \u0219i a partenerilor de afaceri politici. Sebastian Ghi\u021b\u0103<\/a>, fost deputat \u00een Comisia de control a ServiciuIui Rom\u00e2n de Informa\u021bii (S.R.I.) din Parlament, este un exemplu des invocat pentru aceast\u0103 tipologie din business.<\/p>\n
\u00cen domeniul cinematografiei, ca model de cre\u0219tere, Tudor Giurgiu, 46 de ani, s-a folosit de acelea\u0219i practici pentru ascensiunea \u00een antreprenoriat<\/a>. El\u00a0se lamenteaz\u0103 de mai bine de 12 ani:<\/strong>\u00a0ba c\u0103 imaginea \u00eei este murd\u0103rit\u0103 \u201ede oameni pu\u0219i s\u0103 scrie la comand\u0103\u201d<\/a>, ba c\u0103 \u201efilmele rom\u00e2ne\u0219ti se fac cu bani de la prieteni filantropi \u0219i companii private<\/a>\u201d.<\/p>\n
Faptele \u00eel contrazic. S-a conectat la banii publici de c\u00e2nd a dob\u00e2ndit putere, vizibilitate \u0219i influen\u021b\u0103.<\/p>\n
Evolu\u021bia regizorului are nevoie de un capitol distinct. Rolurile-cheie \u00een sistem, finan\u021b\u0103rile publice nerambursabile \u0219i creditele f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103 pentru afacerile proprii \u00eencep s\u0103 curg\u0103, sub o guvernare de dreapta.\u00a0<\/strong><\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Vizual-Giurgiu-1.png\")
<\/a>[\/vc_column_text][divider line_type=”Full Width Line”][split_line_heading]\n<\/h4>\n
<\/h4>\n
Leg\u0103turile boln\u0103vicioase<\/strong><\/h4>\n[\/split_line_heading][vc_column_text]\n
<\/h4>\n
1. Lege cu dedica\u021bie<\/strong><\/h4>\n
Debutul \u00een lungmetraj – acolo unde se d\u0103 b\u0103t\u0103lia pe finan\u021b\u0103rile mari – s-a petrecut \u00een 2006 cu filmul \u201eLeg\u0103turi boln\u0103vicioase\u201d,<\/a> av\u00e2ndu-l pe artistul Tudor Chiril\u0103 printre protagoni\u0219ti. Giurgiu era atunci Pre\u0219edinte-Director General (P.D.G.) al televiziunii publice, sus\u021binut de P.N.L.\u00a0Giurgiu \u0219i Chiril\u0103 sunt ast\u0103zi unii dintre cei mai activi influenceri \u00een curentul politic de dreapta.<\/p>\n
O surs\u0103 care lucra la TVR \u00een acea perioad\u0103 spune c\u0103 Giurgiu a luat \u00een primire o institu\u021bie public\u0103 pe profit, \u00een iunie 2005, dar \u201ea b\u0103gat-o repede \u00een groap\u0103\u201d. Documentele arat\u0103 c\u0103 aprox. 22 milioane de euro s-au evaporat dup\u0103 primul exerci\u021biu financiar (2006).\u00a0<\/strong><\/p>\n
\u201ePrincipala destina\u021bie a banilor era construc\u021bia unei cl\u0103diri, turnul TVR av\u00e2nd risc seismic.\u00a0Dar dl. Giurgiu a avut alte priorit\u0103\u021bi, cum ar fi s\u0103 creasc\u0103 taxa TVR pentru fondul na\u021bional de cinematografie \u0219i s\u0103-\u0219i finan\u021beze afacerile \u0219i apropia\u021bii din bani publici\u201d.<\/p>\n
Ordonan\u021ba nr. 39\/2005 <\/a>, \u00een vigoare imediat dup\u0103 instalarea regizorului la \u0219efia TVR, obliga televiziunea ca, \u00eencep\u00e2nd din acel an, s\u0103 direc\u021bioneze 15% din veniturile din publicitate\u00a0c\u0103tre\u00a0Centrul Na\u021bional al Cinematografiei (C.N.C.), un procent de cinci ori mai mare dec\u00e2t \u00een cazul televiziunilor private. \u0218i \u00eenc\u0103 ceva: TVR putea opta pentru finan\u021barea direct\u0103<\/span> a produc\u021biei de filme cu p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din suma datorat\u0103 de C.N.C. solicitan\u021bilor.<\/p>\n
Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 gr\u0103bit\u0103 a guvern\u0103rii de dreapta a r\u0103mas \u00een folclorul media ca \u201etaxa lui Giurgiu\u201d.<\/strong><\/p>\n
2. Conflict de interese<\/h4>\n
Curtea de Conturi \u0219i Corpul de Control al Prim-Ministrului, institu\u021bii abilitate s\u0103 analizeze cheltuielile publice \u0219i s\u0103 sesizeze organele de urm\u0103rire penal\u0103 competente, au constatat nereguli \u00een institu\u021biile publice cu care Tudor \u0219i Oana Giurgiu au avut, \u0219i \u00eenc\u0103\u00a0au, leg\u0103turi.<\/p>\n
Scepticii pot spune c\u0103 institu\u021biile statului sunt deseori folosite \u00eempotriva adversarilor politici. \u00cens\u0103 faptele sunt fapte.<\/p>\n
Mai jos, o selec\u021bie realizat\u0103 \u00een baza informa\u021biilor disponibile:<\/p>\n
\u00cen 2006, Tudor Giurgiu,\u00a0\u00een calitate de P.D.G. al TVR, a emis un act (adresa nr. C\/10287\/04.11.2006) care-i favoriza un film pentru finan\u021bare de la C.N.C.\u00a0(1.412.000 lei),\u00a0\u201eceea ce reprezint\u0103 o posibil\u0103 situa\u021bie de conflict de interese<\/u>.\u201d, arat\u0103 un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului din 2014.<\/p>\n
\u00cen baza acestei adrese, Libra Film a primit de la C.N.C. un contract de creditare, \u00een valoare de 1.600.000 lei <\/u>pentru \u201eConversa\u021bie cu Serafim\u201d. Contractele de creditare le asigur\u0103 produc\u0103torilor finan\u021bare, f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103, durata de rambursare fiind de zece ani.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Curtea-de-Conturi_CNC_Conflict-de-interese-1024x578.jpg\")
<\/a>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text]Finan\u021b\u0103rile C.N.C. din 2006 sunt de neg\u0103sit pe site-ul institu\u021biei. \u00cens\u0103 Tudor \u0219i Oana Giurgiu, prin\u00a0Libra Film \u0219i Hai Hui Entertainment, ar fi atras 5.293.000 lei de la C.N.C. \u00een 2006 \u0219i 2007, ani \u00een care el a fost la conducerea TVR (sursa: arhiva forumului de discu\u021bii pe site-ul de specialitate Cinemagia, care redau informa\u021bii de la C.N.C.)<\/p>\nPresa de opozi\u021bie a vremii \u00eel mai acuza pe Giurgiu c\u0103 ar fi \u00eencheiat contracte \u00eentre TVR, institu\u021bia pe care o conducea, \u0219i Transilvania Film, business-ul s\u0103u de distribu\u021bie de film. Televiziunea confirma atunci, \u00eentr-un drept la replic\u0103, dou\u0103 contracte de achizi\u021bii de filme cu Transilvania Film, \u00een 2005 \u015fi 2006, f\u0103r\u0103 a preciza valoarea acestora. Nici ast\u0103zi nu o face (solicitarea a fost trimis\u0103 pe 9 noiembrie).<\/p>\n
3. Schimb de favoruri cu Emil Boc<\/h4>\n
Imobiliare pentru festivaluri, at\u00e2t se \u0219tie deocamdat\u0103.<\/p>\n
Pare s\u0103 fi \u00eenceput \u00een 2006, c\u00e2nd Tudor Giurgiu, atunci \u0219ef al TVR, a \u00eenstr\u0103inat un imobil al televiziunii c\u0103tre ora\u0219ul Cluj-Napoca<\/strong> (sursa: Curtea de Conturi, \u00een raportul pe 2006). Prejudiciul a fost de 1,6 milione lei, scria jurnalistul C\u0103t\u0103lin Tolontan \u00een 2016<\/a>.<\/p>\n
Giurgiu avea s\u0103 fie pe deplin recompensat ulterior, dac\u0103 analiz\u0103m atent o chichi\u021b\u0103 legislativ\u0103 din timpul guvern\u0103rii Emil Boc, din 2009, cu efecte p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre:<\/strong><\/p>\n
- \n
- Ordonan\u021ba O.G.39\/2005 (aceea\u0219i care f\u0103cuse posibil\u0103 \u201etaxa lui Giurgiu\u201d) a mai suferit o modificare, astfel c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 2 ianuarie 2009, au fost ad\u0103ugate alte 145 de festivaluri<\/strong> (pe l\u00e2ng\u0103 cele 16 deja existente), agreate de C.N.C., care s\u0103 primeasc\u0103 sprijin financiar \u201eautomat\u201d<\/strong> pentru \u201ecalitatea artistic\u0103\u201d. Adic\u0103 pe ochi frumo\u0219i.<\/li>\n<\/ul>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Corpul-de-Control_BOC-2009-1024x820.jpg\")
Un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului din 2014 arat\u0103 c\u0103, \u00een patru ani, C.N.C. a crescut de 19 ori suma alocat\u0103 sprijinului financiar nerambursabil \u00een industria filmului rom\u00e2nesc, pe criterii subiective.<\/p><\/div>\n
Aceast\u0103 decizie a produs urm\u0103torul impact: p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 aveau s\u0103 fie \u00eencheiate 83 de contracte, \u00een sum\u0103 total\u0103 de 19.654.837 lei \u2013 sprijin financiar nerambursabil.<\/strong> Anterior acestei modific\u0103ri legislative, sumele nerambursabile totalizaser\u0103 769.829 lei. Face\u021bi socoteala;<\/p>\n
- \n
- Produc\u021biile de film, festivalurile \u0219i \u201emanifest\u0103rile\u201d<\/strong> de gen, cum se numesc \u00een limbajul birocratic al C.N.C., s-au \u00eenmul\u021bit ca ciupercile dup\u0103 ploaie<\/strong>, la fel \u0219i ONG-urile<\/strong> care le organizeaz\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
Re\u021beaua \u201emanifest\u0103rilor culturale\u201d, care azi fac parte din\u00a0\u00a0\u201em\u00e2ndria Clujului\u201d, se extinde \u00een toat\u0103 \u021bara (se observ\u0103 studiind finan\u021b\u0103rile de la C.N.C. \u0219i Prim\u0103ria Cluj-Napoca);<\/p>\n
- \n
- Tudor Giurgiu devine un fel de \u201edaddy\u201d<\/strong> al beneficiarilor de finan\u021b\u0103ri<\/strong>\u00a0<\/a>din dou\u0103 surse cunoscute \u2013 C.N.C., pe de o parte \u0219i bugetul local, pe de alt\u0103 parte.<\/li>\n<\/ul>\n
S\u0103 ne amintim: \u00een ianuarie 2009, c\u00e2nd guvernul Emil Boc lua aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 discriminatorie, \u00een sensul \u00een care punea la ad\u0103post un singur sector media, restul industriei colapsa pe fondul crizei economice globale.<\/strong><\/p>\n
Dup\u0103 2008, v\u00e2nz\u0103rile de publicitate \u00een ziare au sc\u0103zut cu 50-60%; investi\u021biile \u00een outdoor \u0219i radio s-au pr\u0103bu\u0219it la 70-80% comparativ cu perioada de v\u00e2rf; iar \u00eencas\u0103rile televiziunilor au sc\u0103zut cu 30-40% (estim\u0103ri din industrie la acel moment).<\/p>\n
Cifrele vremii ar\u0103tau c\u0103 peste 6.000 de angaja\u021bi din media din Rom\u00e2nia \u0219i-au pierdut locul de munc\u0103 \u00een 2009-2010.<\/p>\n
Pe scurt: manevra pe O.G.39\/2005 a avantajat, din nou, afacerile familiei Giurgiu.<\/p>\n
Re\u021beaua<\/h4>\n
Ajutat pe parcurs de o pres\u0103 fie lipsit\u0103 de vigilen\u021b\u0103, fie PR-istic\u0103, schema de finan\u021bare merge uns\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. \u201eAvem de-a face cu o adev\u0103rat\u0103 ma\u0219in\u0103rie de tocat bani publici\u201d, cum o nume\u0219te un jurnalist din Cluj-Napoca cu care am stat de vorb\u0103 pentru acest articol.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Filantropie-1.png\")
<\/a>De\u0219i ma\u0219in\u0103ria este posibil\u0103 cu legea \u00een m\u00e2n\u0103<\/strong> \u2013 modificarea la O.G.39\/2005 amintit\u0103 mai devreme, sub guvernarea lui Emil Boc \u2013 \u00a0se petrec \u0219i ilegalit\u0103\u021bi.<\/a><\/p>\nMai jos, selec\u021bii dintr-un raport al Cur\u021bii de Conturi ap\u0103rute \u00een pres\u0103:<\/p>\n
- \n
- \u201eTudor Giurgiu \u0219i-a decontat c\u0103tre firma sa, SC Libra Film Productions SRL, 75.000 de lei din banii aloca\u021bi de Prim\u0103ria Cluj-Napoca<\/strong> pentru TIFF,<\/strong> \u00een 2013. Giurgiu prime\u0219te, \u00een fiecare an, pentru TIFF, suma de 450.000 de lei, cea mai mare finan\u021bare primit\u0103 de un ONG cultural<\/strong> de la bugetul local\u201d;<\/li>\n
- \u201eConsiliul Local Cluj-Napoca a aprobat (…) alocarea a 1,4 milioane de lei pentru TIFF,<\/strong> de\u0219i Camera de Conturi Cluj a considerat c\u0103 finan\u021barea din 2015 a fost ilegal\u0103 (…)\u201d;<\/li>\n
- \u201ePotrivit raportului Camerei de Conturi Cluj pe anul 2015, bugetul Prim\u0103riei Cluj-Napoca a fost prejudiciat cu peste 6 milioane de lei<\/strong>, fiind acordate nelegal finan\u021b\u0103ri nerambursabile<\/strong> unor asocia\u021bii \u0219i funda\u021bii, pentru organizarea unor festivaluri cum sunt Untold sau TIFF<\/strong> (…)\u201d ;<\/li>\n
- \u201eO alt\u0103 firm\u0103 de cas\u0103 a lui Tudor \u0219i Oana Giurgiu \u0219i-a pl\u0103tit facturi din banii de la bugetul local. \u00cen conturile Hai-Hui Entertainment au ajuns \u00een 2012, de la bugetul local, 22.540 de lei. Banii au fost deconta\u021bi pentru publicitate \u0219i promovare media<\/strong> (…)\u201d;<\/li>\n<\/ul>\n
(surse: Adev\u0103rul<\/a>, Ziare.com<\/a>, Ziar de Cluj<\/a>)<\/p>\n
Prim\u0103ria ora\u0219ului Cluj-Napoca nu a comentat informa\u021biile \u00een urma unei solicit\u0103ri din 12 noiembrie.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/old\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/Curtea-Conturi-Cluj-1-1024x702.jpg\")
<\/a>Nereguli la Prim\u0103ria Cluj-Napoca sesizate de Curtea de Conturi<\/p><\/div>\n
Ce bate \u00eens\u0103 la ochi este faptul c\u0103, \u00een 2015 de pild\u0103, Prim\u0103ria din Cluj-Napoca a alocat de dou\u0103 ori mai mul\u021bi bani pe evenimentele sociale \u0219i culturale (8 milioane de lei) dec\u00e2t pentru spitalele clujene\u00a0<\/strong>(foto jos).[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][nectar_image_comparison image_url=”8844″ image_2_url=”8845″][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text el_class=”http:\/\/www.larisaghitulescu.ro\/advertising-ul-dupa-lehman-brothers-sutul-in-fund-pasul-inapoi\/?lang=ro”]\n
Acroba\u021bia cu valiza<\/h4>\n
PR-i\u0219tii \u0219i publicitarii regizeaz\u0103 deseori evenimente \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care par reale, fie ca s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia publicului asupra unui subiect, fie ca tehnic\u0103 de persuasiune. Acest termen poart\u0103 denumirea de acroba\u021bie (stunt, <\/em>\u00een limba englez\u0103).<\/p>\n
\u00cent\u00e2mplarea cu \u021b\u0103ranul din Teleorman care ar fi g\u0103sit pe proprietatea lui o valiz\u0103 cu documente despre afacerea Tel Drum, iar apoi ar fi c\u0103utat un reprezentant al Rise Project din jude\u021bul Teleorman pentru a i le preda, a fost considerat\u0103 de unele persoane drept o acroba\u021bie de PR.<\/p>\n
Este greu de stabilit, din exterior, cum s-au derulat lucrurile \u00een realitate. Cert este c\u0103 Tudor Giurgiu, pe contul s\u0103u personal de Facebook, pe de o parte, \u0219i pagina filmului Morome\u021bii 2, pe de cealalt\u0103 parte, au promovat prompt \u0219i generos subiectul de pres\u0103 Teleormanleaks.<\/p>\n
\u0218i tot cert este c\u0103 articolul Rise Project \u2013 lansat cu acest teasing, \u00een jurul unui \u201e<\/em>\u021b\u0103ran cu o valiz\u0103 din Teleorman\u201d<\/em> \u2013 a fost publicat cu dou\u0103 zile \u00eenainte de premiera Morome\u021bii 2 de la Sala Palatului din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Ce a urmat? Produc\u0103torii au continuat, \u00een repetate r\u00e2nduri, s\u0103 fac\u0103 asocieri explicite cu Teleormanleaks, prin intermediul etichet\u0103rilor, distribuirilor \u0219i fotografiilor dedicate (realizate \u00een timpul film\u0103rilor, deci cu c\u00e2teva luni \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 subiectul de pres\u0103). Scena cu Ilie Moromete\u00a0singur cu valiza, \u00een gara Balaci, nu exist\u0103 \u00een film (foto jos, sursa: Facebook).[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_gallery type=”flexslider_style” images=”8916,8917″ onclick=”link_no”][\/vc_column][\/vc_row][vc_row type=”in_container” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ width=”1\/1″][vc_column_text]Apoi, dup\u0103 premiera de la Bucure\u0219ti, eforturile de promovare s-au concentrat pe jude\u021bul Teleorman. Se \u00eempline\u0219te, astfel, un vis mai vechi al lui Giurgiu din noiembrie 2014 \u2013 aflat atunci \u00een plin\u0103 febr\u0103 pentru alegerile preziden\u021biale<\/a>.<\/p>\n
De ce Teleorman? S\u0103 fie un jude\u021b cu o vast\u0103 cultur\u0103, care ar garanta un succes de \u00eencas\u0103ri? Sau pentru c\u0103 \u2013 a\u0219a cum constataser\u0103 americanii, nem\u021bii \u0219i ru\u0219ii pe timp de r\u0103zboi \u2013, \u201epropaganda prin intermediul cinematografiei este eficient\u0103\u201d?<\/p>\n
\u00cen loc de r\u0103spuns, alt\u0103 \u00eentrebare: c\u00e2t de onest este activismul lui Tudor Giurgiu pentru Justi\u021bie \u2013 cheam\u0103 la proteste de strad\u0103, promoveaz\u0103 anumite investiga\u021bii de pres\u0103, se implic\u0103 \u00een politic\u0103?<\/p>\n
\u0218i, mai ales, despre a cui Justi\u021bie vorbim: a noastr\u0103, a tuturor, sau a sa, personal\u0103?<\/p>\n
***<\/p>\n
\u00a9 Acest text este protejat de drepturi de autor \u0219i nu poate fi copiat \u2013 integral sau par\u021bial \u2013 , \u0219i nici utilizat \u00een vreun fel f\u0103r\u0103 acordul scris al autorului.<\/p>\n
Dac\u0103 e\u0219ti jurnalist\/publisher, po\u021bi prelua ce \u00ee\u021bi este util \u00een baza unui acord de licen\u021biere de con\u021binut. Scrie-mi aici: contact@larisaghitulescu.ro<\/a><\/p>\n
La documentarea acestui material a contribuit Cristi Ro\u0219u, student la Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021bele Comunic\u0103rii, Universitatea Bucure\u0219ti.<\/p>\n
FOTOGRAFII: Fotocopie dup\u0103 manuscrisul romanului “Morome\u021bii” de Marin Preda \u0219i panou cu autorul la Muzeul Memorial Marin Preda, din satul Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, Teleorman *** Credit foto: arhiva personal\u0103.<\/p>\n
***<\/p>\n
Dac\u0103 ai citit p\u00e2n\u0103 aici \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021bi se pare util ce scriu. Te invit s\u0103 te numeri printre cititorii mei, pentru a primi articolele pe e-mail. Completeaz\u0103 acest\u00a0scurt formular.<\/a>\u00a0Dureaz\u0103 mai pu\u021bin de un minut.<\/p>\n
***<\/p>\n
Surse de documentare:<\/u><\/p>\n
- \n
- Despre utilizarea filmelor \u00een propagand\u0103<\/u>: Furhammer & Isaksson, 1971, I. Lenin, Collected Works (New York: International Publishers, 1934), Vol. XLII<\/li>\n
- Despre influen\u021ba mass-media \u0219i efecte<\/span>: \u201cTelevizorul, \u00eentre mersul la c\u00e2mp \u0219i \u00eempletitul ciorapilor\u201d<\/em>, lucrare de licen\u021b\u0103 bazat\u0103 pe o cercetare media de tip antropologic \u00een satul Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, Teleorman, autor: Larisa Ghi\u021bulescu (2000)<\/li>\n
- Informa\u021bii oficiale despre constatarea unor nereguli \u0219i utilizarea defectuoas\u0103 a banilor publici<\/u>: Sinteza Raportului Corpului de Control al Prim-ministrului privind verific\u0103rile efectuate la Centrul Na\u021bional al Cinematografiei (iunie 2014); Raportul privind finan\u021bele publice locale pe anul 2015 la nivelul jude\u021bului Cluj; Raportul Comisiei Parlamentare de anchet\u0103 privind activitatea Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Televiziune (SRTV) sub mandatul lui Tudor Giurgiu (2008); Rapoartele de activitate ale S.R.TV. depuse la Parlament pentru anii 2004, 2005, 2006 \u0219i 2007;<\/li>\n
- Alte surse institu\u021bionale<\/u>: site-urile C.N.C., Prim\u0103ria Cluj-Napoca, Parlamentul Rom\u00e2niei, TVR, Sala Palatului;<\/li>\n
- Analize media:<\/u> Activewatch, C\u0103t\u0103lin Tolontan, arhiva personal\u0103 de articole;<\/li>\n
- Articole de pres\u0103 \u0219i bloguri:<\/u> Mediafax, G\u00e2ndul, Hotnews, Adev\u0103rul, Evenimentul Zilei, Jurnalul, Ziare.com, Ziar de Cluj, \u0218tirile Pro TV, Digi 24, Andreea Ro\u0219ca, Iulian Com\u0103nescu, Dec\u00e2t o Revist\u0103, Vice;<\/li>\n
- Alte surse<\/u>: legisla\u021bie (O.G. 39\/2005, Noul Cod Civil), discu\u021bii cu persoane din domeniu, jurnali\u0219ti, site-uri de specialitate din domeniul cinematografiei, forumuri, Facebook.<\/li>\n<\/ul>\n
***<\/p>\n
Despre autor:<\/strong><\/p>\n
- \n
- Larisa Ghi\u021bulescu are 20 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een mass-media, organiza\u021bii publice, private, \u0219i pe cont propriu. A lucrat \u00een \u0219apte redac\u021bii \u2013 divertisment, \u0219tiri, pres\u0103 de afaceri. O selec\u021bie din arhiv\u0103,\u00a0aici.<\/a>\u00a0\u00cen prezent este critic de media \u0219i analist de falsuri – \u0219tiri false \u0219i f\u0103c\u0103turi.<\/em><\/a><\/li>\n
- Urm\u0103re\u0219te industria media din 2002. A fost editor Media & Advertising la Business Review, AdMaker, Business Magazin & Ziarul Financiar, NewsIn \u0219i Money Express. Ast\u0103zi scrie ocazional despre aceast\u0103 industrie, \u00eens\u0103 documenteaz\u0103 situa\u021biile de comunicare de interes public, rezultatele cercet\u0103rii fiind integrate \u00een munca sa de analist \u0219i trainer media specializat \u00een falsuri.<\/li>\n
- Construie\u0219te de la zero proiecte\u00a0pentru echipe<\/a>, \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i jurnalism (ateliere de g\u00e2ndire critic\u0103 \u0219i alfabetizare media<\/a>).<\/li>\n
- Este licen\u021biat\u0103 \u00een Jurnalism (Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021bele Comunic\u0103rii, Universitatea Bucure\u0219ti) \u0219i a absolvit un program de Master \u00een Managementul Institu\u021biilor Mass-Media.<\/li>\n<\/ul>\n
Pe larg,\u00a0aici.<\/a><\/p>\n
***<\/p>\n
Alte articole de acela\u0219i autor despre industria media & advertising:<\/em><\/p>\n
Advertising-ul dup\u0103 Lehman Brothers: \u0218utul \u00een fund, pasul \u00eenapoi<\/a> (2018)<\/em><\/p>\n
Noaptea publicit\u0103\u021bii: Bine a\u021bi venit \u00een industria bullshit-ului<\/a> (2018)<\/em><\/p>\n
Face\u021bi campanii pentru copii? Ave\u021bi grij\u0103 s\u0103 n-o scr\u00e2nti\u021bi<\/em><\/a>\u00a0(2017)<\/em><\/p>\n
Cazul Mc Cann \u2013 Rombot: Ce pot \u00eenv\u0103\u021ba marketerii dintr-o f\u0103c\u0103tur\u0103<\/em><\/a>\u00a0(2017)<\/em><\/p>\n
Ziua Publicit\u0103\u021bii sau \u021aara Creioanelor Ieftine<\/em><\/a>\u00a0(2014)<\/em><\/p>\n
- Despre influen\u021ba mass-media \u0219i efecte<\/span>: \u201cTelevizorul, \u00eentre mersul la c\u00e2mp \u0219i \u00eempletitul ciorapilor\u201d<\/em>, lucrare de licen\u021b\u0103 bazat\u0103 pe o cercetare media de tip antropologic \u00een satul Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, Teleorman, autor: Larisa Ghi\u021bulescu (2000)<\/li>\n
- \u201eConsiliul Local Cluj-Napoca a aprobat (…) alocarea a 1,4 milioane de lei pentru TIFF,<\/strong> de\u0219i Camera de Conturi Cluj a considerat c\u0103 finan\u021barea din 2015 a fost ilegal\u0103 (…)\u201d;<\/li>\n
- \u201eTudor Giurgiu \u0219i-a decontat c\u0103tre firma sa, SC Libra Film Productions SRL, 75.000 de lei din banii aloca\u021bi de Prim\u0103ria Cluj-Napoca<\/strong> pentru TIFF,<\/strong> \u00een 2013. Giurgiu prime\u0219te, \u00een fiecare an, pentru TIFF, suma de 450.000 de lei, cea mai mare finan\u021bare primit\u0103 de un ONG cultural<\/strong> de la bugetul local\u201d;<\/li>\n
- Tudor Giurgiu devine un fel de \u201edaddy\u201d<\/strong> al beneficiarilor de finan\u021b\u0103ri<\/strong>\u00a0<\/a>din dou\u0103 surse cunoscute \u2013 C.N.C., pe de o parte \u0219i bugetul local, pe de alt\u0103 parte.<\/li>\n<\/ul>\n
- Produc\u021biile de film, festivalurile \u0219i \u201emanifest\u0103rile\u201d<\/strong> de gen, cum se numesc \u00een limbajul birocratic al C.N.C., s-au \u00eenmul\u021bit ca ciupercile dup\u0103 ploaie<\/strong>, la fel \u0219i ONG-urile<\/strong> care le organizeaz\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
- Ordonan\u021ba O.G.39\/2005 (aceea\u0219i care f\u0103cuse posibil\u0103 \u201etaxa lui Giurgiu\u201d) a mai suferit o modificare, astfel c\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 2 ianuarie 2009, au fost ad\u0103ugate alte 145 de festivaluri<\/strong> (pe l\u00e2ng\u0103 cele 16 deja existente), agreate de C.N.C., care s\u0103 primeasc\u0103 sprijin financiar \u201eautomat\u201d<\/strong> pentru \u201ecalitatea artistic\u0103\u201d. Adic\u0103 pe ochi frumo\u0219i.<\/li>\n<\/ul>\n
- ISTORICUL: ROL-CHEIE \u00ceN SISTEM \u0218I AFACERI PRIVATE CU BANI PUBLICI<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
- FILMUL: DERAPAJE \u0218I<\/strong>\u00a0SPAM<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n