Poftiți la „oferte speciale”. Sau cum marketingul făcut sângelui de capră neagră și urs a clădit o industrie care i-a pus cu botul pe labe pe cei care fac și veghează legile.

• Populația globală a speciilor sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 ani, iar 1 milion de specii riscă să dispară cu totul, spune Comisia Europeană;

• Speciile sălbatice ale României sunt scoase la vânzare ca la supermarket. Prin „oferte speciale”. Publicitatea este agresivă, în special la urs și capră neagră;

• „Care e problema că vânătoarea este activitate economică?” – gestionar de fond cinegetic;

• „Atunci când o lege nu convine rămâne la sertar” – senator;

• Guvernul României, prin vocea Ministerului Mediului, se spală pe mâini;

• Presiunea pe care afacerile globale o pun pe pădurile României, pe de o parte și vânătoarea comercială, pe de altă parte deja au un impact devastator asupra mediului și societății în ansamblul ei.

• Dincolo de lipsa de transparență și a unei investigații serioase din partea autorităților – care ar putea limpezi suspiciunile de fals –, mai apare o întrebare care dă de gândit.

ANUNȚ: Dacă nu faci parte din comunitatea mea de cititori, te invit să te abonezi completând acest formular (durează mai puțin de un minut). Unele articole sunt distribuite exclusiv către abonați.

Tipul conținutului©: Analiză + Interviu

Vă propun următorul exercițiu. Căutați pe Google „chamois Romania” (chamois = „capră neagră”), apoi „chamois hunting” (fără România). Observați la a câta căutare Google vă scoate în față un site care promovează vânătoarea de capră neagră în România.

Dar pe al doilea?

Următorul?

Dacă dați repejor de un astfel de site sau de mai multe – și nu lucrați în domeniul comunicării, ca să vă prindeți de capcanele digitale – atunci rețineți că Rupicapra rupicapra, cum este denumită capra neagră, nu este altceva decât business pentru proprietarii site-urilor care țâșnesc din prima pe Google.

Ca practică generală, nu neapărat în acest caz, este util de știut că Google indexează materiale și site-uri în top, și acceptă bani de reclamă (atunci când există campanii), fără să-și bată capul dacă promovarea este corectă, morală, etică, legală, discriminatorie, mincinoasă, violentă sau intruzivă în viețile noastre private.

Vândute ca la supermarket: la „oferte speciale”

Încercând să documentez pe web ce articole s-au scris în ultima vreme despre vânătoarea de capră neagră din România în presa străină, dar și ce presiuni externe au făcut ONG-urile și activiștii care pretind că protejează speciile sălbatice, Google m-a împins pe loc spre „ofertele speciale” din Carpații românești.

Trei site-uri, unul după altul (capturi jos), au început să mă ademenească spre sânge. M-am oprit la capră neagră pentru că, în iunie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a făcut public proiectul prin care 516 capre negre ar urma să fie împușcate din septembrie până în mai 2021.

Chiar dacă dai căutare „chamois România” – „capră neagră România”, simplu, fără „hunt”, Google tot vânătoarea o afișează în topul rezultatelor. Fie proprietarii de site-uri bagă bani în Google, fie interesul străinilor pentru capra neagră din România este crescut.

Rezultatul exercițiului de căutare pe care vi l-am propus ar fi fost altul dacă ziariștii, partidele politice, ONG-iștii și publicul ar fi întors ca pe jar, pe toate părțile, următoarele întrebări*: de ce capra neagră și alte specii sălbatice fac obiectul unor afaceri? Ale cui?

Întrebările fac sens cu atât mai mult cu cât populația globală a speciilor sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 ani, iar 1 milion de specii riscă să dispară cu totul, spune Comisia Europeană.

(*ar fi alimentat motorul de căutare cu alt tip de conținut în limba engleză)

Dar nu, internetul m-a tras de mânecă direct, după un singur click, către ceea ce sursele mele în domeniu numesc pe șleau „măcel în munți”.

• Speciile sălbatice ale României sunt scoase la vânzare ca la supermarket. Prin „oferte speciale”;
• Împușcarea caprelor negre este promovată agresiv, publicitar – ex. „rată ridicată de succes”, „calitate mare a trofeului”;

 

„Suntem fericiți că vă putem oferi la vânat ursul brun”

În cazul ursului, publicitatea – ilegală, de altfel – bate și mai tare la ochi:

Din nefericire vânătoarea de urs este momentan suspendată de Guvernul României”, scrie site-ul RomaniaHuntingOutfitters.com.

E interzis, dar cu toate acestea…

„Suntem fericiți că vă putem oferi la vânat ursul brun cu o rată de succes excepțională – Diana-Hunting.com.

Cine și de ce garantează că împușcarea unui urs în România are o rată de succes excepțională? Ce autorități s-au sesizat în legătură cu aceste promovări?

Probabil că nimeni, din moment ce site-urile sunt sus, bine-merci, iar afacerile merg nestingherite.

Sânge și bani

„Legea zici că e făcută pentru ei. Sunt înnodați cu partidele, să-i vezi cum stau la chermeze împreună după vânătoare… rivalități politice există doar de ochii lumii”, îmi spunea anul trecut un cunoscător al fenomenului, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Atunci, la momentul discuției, Guvernul PSD aprobase ca peste 600 de capre negre să fie împușcate. Cum ajung la așa o cifră? „Meșteresc din pix evaluările. Afaceri”.

„Și focurile ratate se plătesc. A devenit un fel de turism”.

Efecte? Fauna sălbatică a României a devenit miza unor afaceri private, o industrie greu de pus într-o cifră, din cauza rețelelor nevăzute. Diverse tentative de a le ține în frâu pofta de sânge și de bani, prin campanii de presiune și pârghii legislative, și-au ratat misiunea.

Să dăm exemplul ciocârliei. În 2015-2016, un proiect legislativ a fost promovat – înșelător, de altfel – că va pune sub protecție ciocârlia (proiectul a mers în paralel cu cel care ar fi protejat capra neagră).

• Ce spunea PR-ul: „Campania a creat presiune publică astfel încât politicienii să țină cont de cerințele societății civile (…) În urma campaniei, Legea Vânătorii a fost adoptată cu modificările propuse de ONG-urile de mediu, iar Ministerul Mediului a redus cota de vânătoare pentru ciocârlie” (Biz, iunie 2016).

Care sunt faptele: După campanie, premiată cu aur la Cannes Lions și promovată cu mult tam-tam – că a fost un succes, „ciocârlia e salvată” ș.a.m.d. – pasărea a continuat de fapt să fie vânată fără întrerupere (vezi tabel mai jos).

Aproape 1 milion de ciocârlii au fost împușcate în intervalul 2015-2019 – dacă cifrele oficiale sunt corecte.

În 2015-2016, un proiect legislativ a fost promovat – înșelător, de altfel – că va pune sub protecție ciocârlia. Campania a luat Aur la Cannes Lions, însă pasărea a continuat să fie vânată fără întrerupere – aproape 1 milion de ciocârlii au fost împușcate în intervalul 2015-2019. Sursa cifrelor: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, 2019

 

Ministerul spune că ciocârlia de câmp este larg răspândită în țara noastră, „numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000 – 3.000.000. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European privind conservarea păsărilor sălbatice admite vânătoarea la această specie”. Cota de vânătoare ar reprezenta mai puțin de 10% din populație.

Pentru sezonul 2020-2021, ministerul condus de Costel Alexe (PNL) a dat undă verde pentru împușcarea a 399.844 de ciocârlii.

În cazul în care nu lucrați în domeniul comunicării, iată un secret. Astfel de campanii tip foc de paie – cum a fost cea cu Ciocârlia –  sunt o tactică la care organizațiile, politicienii și agențiile lor (digital, PR, advertising) apelează frecvent pentru vizibilitate/influență/lobby, dar și pentru a colecta datele personale, prin intermediul petițiilor (nume, e-mail, telefon, uneori profilul din social media), și folosite ulterior în alte scopuri.

„Să se respecte legea”

Fie că e vorba de ciocârlie, capră neagră sau urs, mecanismul este același – au căzut de acord toți cei cu care am stat de vorbă pentru acest material (localnici, oameni din sistem, reprezentanți de ONG-uri). Unii gestionari de fonduri cinegetice umflă estimările pentru că, logic, obțin câștiguri mai mari (trofee, turiști, încasări). În România există aproximativ 2.175 de fonduri cinegetice, de stat și private.

Problema a devenit publică, nu circulă numai pe la colțuri. Cifrele umflate au fost subiect de discuție și la dezbaterea online organizată de MMAP pe 11 iunie despre cotele de vânătoare pentru sezonul următor (2020-2021). Printre altele, proiectul de ordin actual (Guvern PNL) prevede ca 516 capre negre să fie împușcate din septembrie, când începe sezonul oficial la această specie.

Reprezentanți ai unei asociații pentru combaterea abuzurilor au criticat felul netransparent, din pix, în care gestionarii de fonduri fac evaluările.

În schimb, reprezentanții asociațiilor de vânătoare au pus vizibil presiune pe minister în timpul dezbaterii să aprobe proiectul. Printre ei se numără Dragoș Horjoabă (Asociația Societatea Cinegetică Someșul Rodna), Daniel Dragoş (Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv – AJVPS Satu Mare) și Vladimir Talpeș (Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi – AGVPS România).

„Care e problema că vânătoarea este activitate economică?”, „Să se aprobe ordinul și să se respecte legea”, au insistat aceștia, băgând sub preș criticile legate de evaluările suspecte de fals, și în baza cărora – prin semnătura ministrului Costel Alexe – ar urma să apese pe trăgaci.

Rețelele sociale – loc de laudă și de promovare a vânătorii ca hobby – stimulează cererea de sânge de animale sălbatice. În imagine: o capră neagră din România împușcată de un străin. Sursă: captură Facebook

„Care e problema că vânătoarea este activitate economică?” – reprezentant al fondurilor cinegetice

Transparență – nu. Control – nu

Șase județe cer, împreună, aproape 82% din totalul vânatului de capră neagră pentru sezonul care începe în septembrie: Vâlcea, Hunedoara, Argeș, Brașov, Sibiu și Gorj. Cifra care bate la ochi vine din județul Vâlcea, unde vânătorii cer aprobare să împuște 118 capre negre – cele mai multe din țară.

„Nu se justifică o cotă atât de mare pentru Vâlcea (…): statistica arată că evaluările sunt făcute din pix”, spune Florin Stoican, președinte al Kogayon, pentru acest material. Kogayon este o asociație care își desfășoară activitatea în special în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, cel mai mic parc național din România, situat în județul Vâlcea.

WWF, un ONG internațional care susține că are ca misiune protejarea speciilor sălbatice, ezită să își asume un comentariu ferm despre cele 118 capre negre din Vâlcea. „Noi nu am făcut o evaluare paralelă”, spun reprezentanții WWF, pasând concluzia altor „organizații de mediu, care au dubii referitoare la onestitatea și ancorarea în realitate a acesteia.”

Cum s-a făcut evaluarea populației de capre negre, în special în Vâlcea? Am trimis o solicitare la Garda Forestieră Vâlcea și la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) de a pune la dispoziția publicului informații despre felul în care s-a făcut evaluarea, precum și documentația care fundamentează cotele de capră neagră. Ministerul Mediului mi-a transmis un email care trimite la lege – la îndemâna oricui are internet, de altfel – și care nu limpezește nici pe departe criticile:

Rezultă că oricine, să îi spunem Popescu – priceput-nepriceput, bine-intenționat sau rău-făcător – poate trece în plus, în hârtia către Garda Forestieră, oricâte animale sălbatice și păsări îl avantajează. Iar din ultima precizare a Ministerului reiese că Guvernul aprobă orbește cotele lui Popescu din excell, așa că Popescu se poate pune pe împachetat „oferte speciale” și pe împușcat – fără bătăi de cap.

Dincolo de lipsa de transparență pe subiect și a unei investigații serioase din partea autorităților – care ar putea limpezi suspiciunile de fals –, mai apare o întrebare care dă de gândit. Ministrul Costel Alexe (PNL) promisese în februarie că va pune sub protecție capra neagră și ciocârlia, iar acum se face că plouă.

Ce l-a făcut să se sucească?

***

La negru, valoarea unei capre negre ajunge până la 10.000 de euro

 

Libertatea este acel sentiment pentru care trăim, înseamnă posibilitatea de a alege, iar în momentul în care declanșăm arma tocmai am decis în locul altuia. Indienii înțelepți cereau iertare vânatului pentru că i-au luat viața și au făcut aceasta din necesitate, nu din pasiune (…) Ei știau că viața depinde de tot ceea ce oferă Pământul” – Zsolt Török, alpinist-simbol, decedat în 2019.

DE LA 145 LA 500-600: Cotele de capră neagră aprobate sunt în continuă creștere, de la 145 de exemplare în sezonul 2011-2012 la 516 în sezonul 2020-2021;

EVALUAREA: Evaluarea efectivelor de vânat se realizează de către gestionarii fondurilor cinegetice sub coordonarea gărzilor forestiere, împreună cu reprezentanți ai ariilor naturale protejate;

PROTECȚIE: La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naționale, în zonele de protecție strictă din parcurile naturale și în rezervațiile naturale unde vânătoarea este interzisă;

ÎN 16 JUDEȚE: Capra neagră se găsește în România în 98 de fonduri de vânătoare din 16 județe;

TARIFE: Tarifele de vânătoare practicate de către gestionarii fondurilor de vânătoare ajung până la 3.000 de euro pe exemplar;

LA NEGRU: Valoarea unei capre negre braconate ajunge până la 10.000 de euro, spunea un localnic din zona Munților Făgăraș cu care am stat de vorbă în urmă cu doi ani;

MOFT SÂNGEROS: Ziarul Libertatea, care a documentat un articol pe subiect, scria în 2017 că „oamenii de afaceri autohtoni și vânători străini cu experiență plătesc între 3.500 de euro și 10.000 de euro pentru a ucide un astfel de animal”;

DESPĂGUBIRI: Despăgubirile pentru braconaj sunt între 8.000 și 16.000 euro pe exemplar;

ÎN BĂTAIA GLONȚULUI: Pentru sezonul de vânătoare 2020-2021, Ministerul a aprobat să fie împușcați 42.780 de mistreți, 99.153 iepuri, 124.829 fazani și 27.537 potârnichi. Ordinul mai prevede împușcarea a 4.537 de cerbi comuni și 1.586 de cerbi lopătari. Restul speciilor de animale și păsări ce urmează să fie vânate sunt disponibile pe site-ul ministerului (Anexele 1-6 la Ordinul MMAP 2020).

GUVERNANȚĂ: Legea care reglementează activitatea de vânătoare este Legea 407/2006. Dar acestei legi i se mai adaugă straturi de decizii, modificări și ordine de ministru, chichițe care complică birocrația, pun presiune pe oamenii din sistem de bună-credință, și servesc rețele nevăzute;

EFECTE ÎN LANȚ: Presiunea pe care afacerile globale o pun pe pădurile României, pe de o parte și vânătoarea agresivă, pe de altă parte deja produc un impact major pe mediul înconjurător și afectează societatea în ansamblul ei. Izvoare din Carpați care erau pline de apă curgătoare nu se mai zăresc. Urșii fug din goana gloanțelor și a drujbelor și sfârșesc pe șosele. Din lipsa hranei naturale și a izvoarelor – care pier odată cu pădurea – animalele sălbatice își caută hrană în comunitățile omenești. Distrugerea echilibrului natural este palpabilă: furtunile, alunecările de teren și viiturile omoară adulți și copii, culcă păduri întregi, distrug recolte și comunități, și lovesc în bugetul de stat.

Surse: Parlamentul României; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Legea 407/2006; Libertatea; Torok.ro/Predator (2012); surse din teren

INTERVIU

„Acest cimitir al inițiativelor”

Allen Coliban, senator USR și Președinte al Comisiei pentru Mediu din Senat susține că situația caprei negre poate fi corectată prin lege. Sursă foto: pagina de Facebook a senatorului

USR a inițiat legea care ar proteja capra neagră de vânători. Allen Coliban, senator USR și Președinte al Comisiei pentru Mediu din Senat, speră că această inițiativă de a proteja capra neagră nu va sfârși în „acest cimitir al inițiativelor numit Parlamentul României”.

„Atunci când o lege nu convine rămâne la sertar”, spune senatorul într-un interviu pentru acest articol. Ce șanse are capra neagră pe utima sută de metri, până în alegerile din decembrie?

– Domnule senator, există suspiciuni întemeiate legate de evaluările numărului de capre negre, care stau la baza cotelor de vânătoare. Cum oprim asta?

– Metoda sustenabilă de a opri este tot prin lege.

Mai mulți au spus că sunt umflate cotele, că sunt din burtă… atunci de ce ne mai raportăm la ele? Întrebarea este de ce avem nevoie de cote la capră neagră? O avem pe frontispiciul județelor, în steme… La Vâlcea pare dubios, faptul că s-a dublat numărul lor în șapte ani.

Am lucrat pe legea asta cu Florin Stoican (Kogayon), care se ocupă de Parcul Buila Vânturarița.

Am mai avut semnale și de la alți foști custozi de arii, de pildă Conservation Carpathia, care a preluat o zonă destul de mare cu tot cu fondul de vânătoare (Făgăraș).

– Apropo de Buila Vânturarița și Vâlcea: ați cerut la ANANP documentele care însoțesc aceste aprobări de cote?

– Documentele sunt pe site-ul Ministerului, de-acolo mi-am luat datele.

– Au aprobările?

– Din moment ce Ministerul le publică pe site… Reies din proceduri.

– Acolo este doar un excell.

– Da.

– Cum am ajuns la aceste cifre din excell?

– Sunt colectate de la toate fondurile.

– Și au și toate aprobările?

– Ce înțelegeți prin aprobări?

– De la fiecare județ în parte…

– Câtă vreme ministerul le publică… date oficiale… nici nu îmi trebuie mai mult.

– Și dvs nu credeți că ar trebui făcută o dublă verificare?

– Ba da.

– Veți face?

– Da. Ar trebui o anchetă a Corpului de Control.

– Și cum faceți asta?

Prin interpelare.

– Când?

Este o problemă de proces, care spune că tu îți faci evaluarea, tu îmi raportezi datele, eu le centralizez și le urc pe site. Eu nu văd o problemă că tu, fond de vânătoare, mi-ai dat 100 de capre și eu ți-am aprobat. Eu ți-am acceptat datele pentru că așa e făcut sistemul. Problema e cum este construit sistemul.

Asta e procedura.

Noi nu avem o modalitate să challenge-uim raportările. Decât printr-o expertiză sau studiu independent. Ce cred eu că ar trebui să schimbăm, și există fonduri europene pentru acest lucru, este să facem un recensământ pe bune, mai ales la urși. Acolo e multă emoție.

Tot auzim că dacă vânătorul nu e fericit nu poate face managementul speciilor”

 

– Până se întâmplă asta ce facem, concret, cu aceste capre negre în sezonul de vânătoare care urmează?

– Am o interpelare (instrument de control parlamentar). O s-o preiau și o să fie lunea viitoare. Dar eu sper să schimbăm legea.

– Dar de când trenează legea asta? Eu de campania cu ciocârlia am auzit acum mulți ani… că ar fi fost salvată” chiar…

– În 2015 sau 2016 a fost campania Salvați Ciocârlia, cu acel videoclip…. A fost și petiția. După care noi am depus legea anul trecut pe circuitul parlamentar. În plen am prins o ședință în care a intrat capra neagră la finalul ședinței și au respins-o. Cu toate că am dus lista de semnături de la petiția online, am fost cu Mihai Goțiu, colegul meu… N-au ținut cont. La ciocârlie a fost altfel. Nici măcar n-o folosim noi. Vine italianul, ne-o împușcă… deci care este beneficiul vânătorului? Tot auzim că dacă vânătorul nu e fericit nu poate face managementul speciilor. A trecut tacit și au lăsat-o să-i expire termenul și a ajuns la Cameră. Amândouă au ajuns la Cameră. La Cameră, în general, când o lege nu convine o ținem la sertar. Asta cu ciocârliile încă e la sertar.

– Candidați pentru Primăria Brașovului. Ce se va întâmpla cu aceste inițiative pe care le-ați început?

– Ce se întâmplă cu acest cimitir al inițiativelor numit Parlamentul României. Dacă nu reușești să le treci în mandat, teoretic ele pot să rămână la sertar ani de zile. Sau la un moment dat să fie dispoziție de clasare efectiv.

– Vine vacanța parlamentară.

– Și mai e o sesiune în toamnă, până la alegeri care vor fi probabil în decembrie.

– Sunteți pe ultima sută de metri.

– Da și nu. Noi nu dispărem. Programul nostru de guvernare nu dispare.

– La Brașov, dacă veți câștiga, vor fi alte probleme, alte agende, alte presiuni…

– Nu e chiar așa. Ideea asta e, să ai o corență și măsuri pentru fiecare domeniu. Acum nu a trecut, că avem 9% din voturi, probabil vor trece în noua legislatură. Noi, indiferent ce propunem, ne lovim de reacția asta: Dar de ce să treacă o lege a USR-ului?”

– Chiar voiam să vă întreb despre asta, ca tactică de campanie. Eu înțeleg necesitatea partidelor și a politicenilor de a-și alege o temă de campanie, un mesaj, pentru că face parte din platforma de comunicare. Dar nu cumva riscul este mai mare decât oportunitatea?

– De ce?

– Adică ajută să creșteți market-share-ul (procentele), aduceți electorat, dar vă atrageți opozanți care vă vor pune piedici. Care duc la cimitirul despre care vorbeați mai devreme.

– Păi politica se face pe majorități. Probabil că, din 100 de inițiative, reușești să îți treacă 10 sau 9, când ai 9%. Important este dacă cele 9 sunt ce trebuie. Dacă restul de 91 sunt ceea ce ar vrea oamenii și ceea ce le-ai promis oamenilor, și dacă rezolvă niște probleme, probabil că vei avea mai mulți oameni data viitoare și putere mai mare. Oricum, perspectiva realistă este asta: că după viitoarele alegeri vom fi parte a unui act de guvernare și acolo va fi bătaia să livrăm ceea ce promitem.

***

NOTĂ 1: În urma interviului, senatorul Allen Coliban a înregistrat interpelarea Ministrului Mediului Costel Alexe la care face referire mai sus. Poate fi găsită pe site-ul Senatului, aici: Interpelare nr. 3436/b din 25.6.2020

NOTĂ 2: Interviul cu senatorul Allen Coliban a fost exhaustiv și a atins și alte două inițiative în domeniul mediului: Sumal (informatizare) – un proiect din 2008; respectiv înființarea unei noi structuri, DIIM (Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu). Fragmentele din interviu vor fi utilizate ulterior, în articole separate.

***

© Acest text este protejat de drepturi de autor și nu poate fi copiat – integral sau parțial – , și nici utilizat în vreun fel fără acordul scris al autorului. Dacă ești jurnalist/publisher, poți prelua ce îți este util în baza unui acord de licențiere de conținut. Scrie-mi aici: contact@larisaghitulescu.ro

***

Fotografii: 1. Capră neagră din Europa (Slovacia), credit: Maria Mihaltan, Unsplash *** 2. Capră neagră surprinsă la apus pe coasta Pietrei Craiului, 2019. Sursa: arhiva personală

Ți-a fost util acest articol?

Pentru 25 de euro/an vei primi pe e-mail articolele mele. Poți achita prin: PayPal către e-mail:larisa@larisaghitulescu.ro / Revolut: +40 774 627 236 / Transfer (trimite-mi solicitarea pe email: contact@larisaghitulescu.ro)

© 2018 Larisa Ghitulescu.