(Exclusiv): Grupul IKEA, gigant mondial cu afaceri în industria mobilei și a exploatării forestiere, se pregătește să exporte „masiv” din România către Asia (sursă de încredere din industrie). China este una dintre piețele-țintă. IKEA se delimitează.

 

[©Tipul conținutului: analiză]

***

Din cele 47 de magazine pe care grupul IKEA spune că le operează în Asia, în jur de jumătate se află localizate în China, o țară cu 1,4 miliarde de locuitori; magazinele din China sunt și printre cele mai mari magazine IKEA la nivel global.

Un apropiat al afacerilor IKEA din România, care a solicitat să nu-i fie dezvăluită identitatea, spune că pentru a-și susține creșterea (și) pe piața asiatică, grupul de firme suedez are nevoie de accelerarea întregului lanț de afaceri. Astfel, spune persoana amintită, două fabrici ar putea fi deschise în Nord-Estul țării (Moldova) prin parteneri/furnizori IKEA, zonă în care grupul IKEA deține suprafețe de păduri (materie primă). În toamna lui 2016, de când datează ultimele informații disponibile, grupul IKEA deținea în România 46.700 ha de pădure, cam cât 65.000 de terenuri de fotbal.

România a fost prima țară din lume unde grupul IKEA a cumpărat terenuri forestiere pentru exploatare.

„Și regiunea Constanța sau Bulgaria sunt opțiuni pe care IKEA le ia în calcul pentru partea de producție”, spune sursa citată mai sus. Scenariul ar face sens, pentru că i-ar reduce costurile, în principal pe cele legate de transportul de marfă din Moldova către portul Constanța.

[Zona de Sud-Est a țării reprezintă un punct strategic pe harta exportatorilor care fac afaceri cu Orientul Mijlociu și piața asiatică.]

„O diferență importantă în luarea deciziei – Constanța vs. Bulgaria – ar fi lemnul, materia primă pe care IKEA se bazează. Bulgarii nu au lemn cât noi”, potrivit aceleiași surse. Un alt aspect important în tot acest lanț decizional și de business ar fi și „facilitățile de la statul român” pe care unii manageri din holding-ul IKEA ar miza în dezvoltarea afacerii sale.

Dintre toate operațiunile pe care grupul IKEA le derulează în România, cea mai vizibilă și cunoscută publicului larg și presei este afacerea de retail (mobilă și accesorii – IKEA România SA). Însă, până acolo și dincolo de aceasta, business-ul este complex și întortocheat, organizat pe căprării, prin diverse firme: achiziții, exploatare forestieră, aprovizionare etc. Modelul de afaceri este gândit să graviteze în jurul furnizorilor, intermediarilor și partenerilor, unii dintre ei lucrând exclusiv și în mod anonim pentru grupul IKEA (= firme IKEA, cum sunt denumite informal).

Vedem oportunități nelimitate

Pentru a clarifica dacă aceste planuri (fabrici noi + exporturi) se vor concretiza, și cum, am trimis către reprezentanții IKEA o solicitare de interviu în data de 13 aprilie 2018. Interviul nu a avut loc, motivul invocat fiind lipsa de disponibilitate a factorilor decizionali până în toamnă, suedezii preferând să comunice prin e-mail.

1.La întrebarea dacă IKEA va deschide fabrici – fie în mod direct (cum a mai făcut-o, în trecut), fie prin intermediul furnizorilor, cum lucrează acum – , reprezentanții grupului spun că România este o „piață importantă”, atât în retail, cât și în domeniul de achiziții, „și vedem oportunități nelimitate de a ne dezvolta afacerea (…)”:

  • IKEA Industry, divizia care este „implicată” în producție, „nu deține unități de producție și nu intenționează să deschidă nicio fabrică în România. Cu toate acestea, modelul de afaceri IKEA se bazează pe relații puternice cu furnizorii din diferite domenii de activitate”. 

Așadar, suedezii nu resping total informațiile care circulă în industrie, doar că se delimitează de furnizorii / partenerii săi în comunicarea publică. Care sunt aceștia? Lista nu este publică, spun suedezii, „din motive de competitivitate”.

În România, IKEA Range & Supply este cea care se ocupă cu aprovizionarea „de la mai mult de 20 de furnizori români”.

2.La întrebarea despre exporturile către China și materia primă folosită (lemn în principal + zona din care provine), suedezii spun că aprovizionarea cu materie primă în România se face prin intermediul IKEA Purchasing Services, iar „entitățile legale ale IKEA în România nu pot face comentarii legate de planurile de afaceri ale furnizorilor”.

„Lanțul IKEA știi unde începe, dar habar nu ai unde se termină.”

În declarațiile lor de-a lungul timpului, oficialii IKEA s-au ferit să ofere o listă extinsă a celor cu care lucrează, nominalizând doar câțivamai puțini decât degetele de la o mână.

Însă orice cifră care ar încerca să-i cuprindă pe toți cei care, direct sau indirect, fac afaceri cu grupul IKEA ar putea fi greșită, pentru că, spune sursa acestui material despre lanțul IKEA știi unde începe, dar habar nu ai unde se termină”.

Printre cei mai cunoscuți se numără colosul lemnului Aramis (Baia Mare, Maramureș), Ecolor (Cluj) sau holdingul Sortilemn (Gherla, Cluj).

Exportul de lemn: deja masiv

Exportul de (produse din) lemn românesc via IKEA, chiar și către piața asiatică, nu este însă o noutate:

– „Anul trecut peste 90% din producţia fabricii de la Sighet mergea către concernul IKEA, în condiţiile în care ponderea exportului ajungea la 98% din totalul cifrei de afaceri.”– Vasile Godja, Plimob, 2011, citat de Ziarul Financiar (ZF).

– „Circa 98-99% din producţia Aramis Invest merge la export, principalul nostru client fiind IKEA“ – Ioan Iacob Floria, Aramis Invest, cel mai mare producător de mobilă, 2017, citat de ZF.

80% din producţia fabricii de panouri MDF din comuna Oarja, judeţul Argeş, deținută de Yildiz Entegre (Turcia) „va merge la export în afara Europei în ţări precum China, Malaiezia, Thailanda, Coreea, Orientul Mijlociu”- spuneau reprezentanţii companiei, în 2017, citați de ZF. 

Informații neoficiale spun că Yildiz Entegre ar lucra pentru IKEA. În primul an de funcţionare a fabricii, șefii de la Yildiz Entegre deja se aşteaptă la afaceri de 200 mil. euro.

IKEA nu este dispusă să publice concesiile de exploatare de unde provine materialul lemnos

În martie 2018, organizația de mediu Agent Green a făcut publice rezultatele unui chestionar trimis către 11 mari companii din industria lemnului, pe care le-a considerat relevante din perspectiva volumului de lemn folosit, notorietății și a capacității de a furniza lemn din parcuri naționale și păduri virgine: Egger, Expansion, Holzindustrie Schweighofer, IKEA, JF Furnir (Holver), Kastamonu, Kronospan, Losan, Massiv, Succes, Yildiz Entegre.

IKEA a răspuns cu „NU” la următoarele întrebări adresate de Agent Green:

  • Este compania Dvs. dispusă să publice (…) concesiile de exploatare de unde provine materialul lemnos?
  • Permite compania Dvs. inspecții neanunțate în lanțul dvs. de custodie (pe teren și documentație) efectuat de ONG-uri care vă oferă identificarea specialiștilor desemnați și preînregistrați?

Extras din graficul care sintetizeză răspunsurile marilor companii știute din industria lemnului. Sursa: Agent Green, martie 2018

Oportunități vs. Riscuri

În teorie, exporturile, deschiderea de fabrici noi și crearea de noi locuri de muncă sunt o veste bună pentru economie. Presa locală a consemnat de-a lungul timpului circa 10.000 de oameni care ar lucra pentru IKEA, ceea ce ar echivala cu jumătate din populația unui orășel ca Băicoi din județul Prahova.

În practică, impactul produs asupra mediului de o dezvoltare agresivă – chiar și cu acte în regulă – a industriilor care depind de lemn face mai mult rău decât bine (locuitorilor) unei țări, în ciuda replantărilor.

Ecosistemul deja suferă din cauza exploatărilor masive:

  • alunecări de teren, viituri, distrugerea culturilor agricole și a barajelor, inundații, pagube materiale, victime;
  • dereglarea circuitelor naturii (efect de caniculă/secetă/îngheț);
  • 80% dintre animalele și plantele de uscat ale planetei trăiesc în păduri, iar acestea nu pot supraviețui tăierilor de păduri, scrie National Geographic citând experți;
  • efectele se simt și la bugetul de stat (prin despăgubiri și daunele provocate de distrugerea ecosistemului);

(Doar) un exemplu: în 2016, în regiunea Bacău, un întreg versant de munte s-a prăvălit pe o suprafață de 2,5 km, distrugând dintr-un foc 12 gospodării.

Riscurile sunt cu atât mai mari într-o țară ca România, care are reputația unei țări corupte și a unei proaste administrări.

Cel mai vehiculat beneficiar al acestui business cu lemn pe plan local, până acum, a fost Holzindustrie Schweighofer. Este importantă sublinierea „până acum” pentru că, în martie 2018, grupul austriac a anunțat că-și vinde pădurile din România , dar și divizia de management forestier către o companie suedeză, GreenGold Group.

Pădure sălbatică din munții României – arhiva personală. Credit: Otto Hauck

Cine preia afacerile forestiere ale lui Schweighofer?

Drumurile duc și către suedezii de la IKEA (cele mai cunoscute nume sub care grupul IKEA face business în domeniul forestier sunt IRI Forest/IRI Investments – consultanță, respectiv exploatare forestieră).  Pe GreenGold și brandul IKEA îi leagă povestea celei mai ample tranzacții locale din domeniul forestier.

Achiziția prin care IKEA a devenit cel mai mare proprietar privat de păduri din România s-a încheiat la finalul unui lanț dubios de afaceri cu grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălare de bani* – în care statul român a fost înșelat, scrie Huffington Post, citând o investigație bazată pe documente și mărturii. Pe larg, aici.

De la statul român păgubit atunci, managerii / furnizorii grupului IKEA par să aștepte acum facilități pentru oportunitățile lor de afaceri „nelimitate” (asta dacă discuțiile informale corespund realității).

CONTEXTUL POLITIC ÎN CARE GRUPUL IKEA A ÎNCEPUT AFACERILE FORESTIERE ÎN ROMÂNIA:
 
  • Însă grupul IKEA a continuat să se extindă în domeniul forestier și după plecarea lui Ponta din funcția de Premier, în 2016. România se afla, atunci, sub guvernare tehnocrată (Dacian Cioloș).
 
  • În prezent IKEA se sprijină puternic în comunicare pe Președintele Klaus Iohannis (președinte dat de PNL), care-și cultivă imaginea unui simbol anticorupție.*
 
  • În primăvara lui 2018 (interesant momentul), Iohannis a fost inclus într-o campanie publicitară IKEA, pe tema egalității de șanse. Tema campaniei este puțin relevantă, important este că IKEA a plătit pentru a promova asocierea brandului IKEA cu Președintele Iohannis, printr-o serie de advertoriale. Aceasta este o situație nemaiîntâlnită în istoria Președinților României. 
 

Plan agresiv

Dar revenind la planul IKEA. Ar putea grupul suedez prelua afacerea forestieră – atât de controversată – de la Schweighofer?

Întrebarea face sens, dacă unim punctele:

  • interesul IKEA pentru pădurile României și achizițiile în lanț de aici;
  • expansiunea galopantă pe care IKEA o are în plan: 9 magazine în România până în 2025, plus alte magazine în țările din regiune;
  • succesul IKEA de pe piața chineză;
  • nevoia de lemn pentru a satisface cererea în creștere – în Asia, dar și în Europa;

De unde și îngrijorarea unora vizavi de „planul agresiv de creștere al IKEA”, care a dat deja peste cap „micile afaceri, dar și pe mulți oameni simpli care folosesc lemn pentru a se încălzi”, spune persoana citată la începutul materialului.

Informația legată de lemnul pentru consum propriu, tot mai greoi sau mai scump de procurat, am auzit-o și la localnici cu care am vorbit în călătoria prin munții din Nord-Estul țării, din august 2017.

În spatele imaginii

Ar trebui să fie dezvoltarea agresivă a IKEA un motiv de îngrijorare? Nu cumva este exagerată această temere?

  • Jurnaliștii străini au descoperit că în spatele declarațiilor IKEA despre sustenabilitate și lemnul certificat (furnizat de parteneri) se află nereguli, de care IKEA de asemenea se delimitează în comunicarea publică. O anchetă a postului de televiziune France 2 a demonstrat, printre altele, cum arborii noștri seculari ajung mobilier pentru IKEA. Vezi video: Digi 24, 2017.

Dincolo de imaginea cool pe care IKEA și-a construit-o prin tactici de CSR în domeniul mediului, PR și reclamă, realitatea este că IKEA operează într-un business unde bătaia nu se mai dă pe clienți, ci pe materia primă atât de prețioasă: pădurile/lemnul.

Ceea ce ar putea explica și dispariția granițelor, respectiv lăcomia greilor în acest business: traficul cu material lemnos la nivel global era comparabil, ca proporții, cu producția de droguri în 2012: cca 11 miliarde de dolari pe an (estimare ONU – Interpol).

***

Dacă ai citit până aici înseamnă că ți se pare util ce scriu. Te invit să te numeri printre cititorii mei, pentru a primi articolele pe e-mail. Completează acest scurt formular.

 

IKEA, CHINEZII ȘI PĂDURILE

IKEA este un grup multinațional din Suedia cu afaceri în domeniul mobilei și, mai recent, al exploatării forestiere. Un număr mare de companii operează sub mărcile înregistrate IKEA, peste tot în lume.

JUMĂTATE: Dintr-un total de 47 de magazine pe care IKEA spune că le operează în Asia, peste 20 se află în China. China are o populație de 1.379.302.771 (estimare CIA, iulie 2017). Segmentul de vârstă dominant în China este 25-29 de ani.

SUCCES ZDROBITOR: Pe piața chineză IKEA a intrat în 1998, unde înregistrează un succes zdrobitor (sursa: Jiang Lingxiu, Jonkoping University). După deschiderea primului magazin din Shanghai, în urmă cu 20 de ani, IKEA s-a extins, în medie, cu un magazin pe an. Iar opt din cele mai mari zece magazine ale IKEA în lume sunt în China.

ÎN ROMÂNIA: Pentru anul financiar 2017, IKEA a declarat vânzări de 586.594.326 lei (+14%). Deși operează un singur magazin, situat în Nordul Capitalei, România a fost pe locul 5 în topul țărilor cu cea mai rapidă creștere pentru IKEA, potrivit site-ului afacerii de retail. Nu reiese însă dacă această poziție a României în topul creșterii se datorează comercializării de mobilă și accesorii sau și altor afaceri ale grupului (unde intră și exploatarea forestieră).

PLANURI: Planurile declarate ale IKEA până în 2025 prevăd 9 magazine în România, printre orașele vizate numărându-se Timișoara, Brașov și Cluj. IKEA are planuri de extindere și în alte țări din regiune (zona balcanică).

EXPORT: Circa 75% din produsele pe care IKEA le exportă provin din Europa, mai puțin textilele, care provin în principal din India, potrivit The Economist Intelligence Unit.

PĂDURI: IKEA a început de câțiva ani să cumpere pădurica să își asigure materia primă pe termen lung. Prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare a făcut-o în România (Rise Project, 2016).

ISTORIC: IKEA face afaceri în România încă din vremea regimului comunist. În schimbul avantajelor economice obținute aici, suedezii au susținut Securitatea lui Ceaușescu (ceea ce IKEA neagă). Într-un articol din 2014, publicația The Guardian descrie cum IKEA finanța poliția secretă a dictatorului, citând documente CNSAS.

***

Despre autor:

  • Larisa Ghițulescu are 20 de ani de experiență în mass-media, organizații publice, private, și pe cont propriu. A lucrat în șapte redacții de presă – divertisment, știri, afaceri. O selecție din arhivă, aici. În prezent este analist independent.
  • Construiește de la zero proiecte pentru echipe, în domeniul educației și jurnalism (ateliere de gândire critică și alfabetizare media).
  • Este licențiată în Jurnalism (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București) și a absolvit un program de Master în Managementul Instituțiilor Mass-Media.

Pe larg, aici.

***

FOTOGRAFII: arhiva personală.

***

© Acest text este protejat de drepturi de autor și nu poate fi copiat – integral sau parțial – , și nici utilizat în vreun fel fără acordul scris al autorului.

 ***

 

© 2018 Larisa Ghitulescu.