[Romanian Language]

INOVAȚIE: Experiența echipei care în data de 19 iulie 2013 a urcat în premieră românească pe vârful Nanga Parbat (8.126m) din Pakistan, unul dintre cei mai periculoși munți din lume, a intrat ca studiu de caz în programul Summiteers, program pentru echipe construit în jurul unor povești adevărate.

 

 

[Tipul conținutului: Informare]
  • „Nu sunt american, nu sunt american”, strigă un alpinist. Mascații, care sunt dotați cu arme Kalashnikov și cuțite, îi jefuiesc, îi târăsc în genunchi și îi împușcă mortal. Zece alpiniști din țări diferite își pierd viața într-un masacru fără precedent în istoria alpinismului, petrecut în tabăra de bază a muntelui Nanga Parbat din Pakistan, fața Diamir, în seara zilei de 22 iunie 2013.
  •  Pe partea opusă a muntelui, pe versantul Rupal, o echipă românească înaintează spre vârf. Primesc două vești rele prin satelit. Vestea masacrului, care s-a răspândit ca focul în toată lumea. Și vestea că forțele armate pakistaneze evacuează muntele: 40 de alpiniști au făcut cale întoarsă.

Echipa de expediție a fost alcătuită din Zsolt Török, Marius Gane, Aurel Sălășan, Teofil Vlad și Bruno Adamcseck. Ei au abordat muntele în stilul expedițiilor clasice, pe o rută necomercială, și fără să folosească butelii cu oxigen și sprijin din partea șerpașilor.

  • Cum și-au ales obiectivul și echipa care să-l atingă?
  • Cum au luat deciziile pe parcursul expediției?
  • Cum au distribuit sarcinile?
  • Cum au lucrat sub presiune? Cum au gestionat pericolul?
  • De ce și când comunicarea este crucială?

Despre expediția pe Nanga Parbat, pe ruta Schell, Zsolt Török, membru al echipei, crede că este „cel mai important rezultat de echipă din istoria alpinismului românesc”.

Larisa Ghițulescu, cu 20 de experiență în jurnalism financiar, management, consultanță și antreprenoriat, a documentat povestea expediției din 2013, a pus-o în oglindă cu alte experiențe de echipă din istoria muntelui Nanga Parbat, apoi a extras învățămintele de bază din care orice persoană care lucrează în echipă s-ar putea inspira, în special liderii.

Practica arată că cele mai frecvente probleme cu care se confruntă echipele țin de leadership, transparență, comunicare, motivație, cooperare, gestionarea crizelor, un mediu instabil.

Romeo Crețu, dezvoltator de oameni (trainer, coach și consultant) folosește experiența dobândită în relația cu organizațiile și managerii pentru a facilita transferul de cunoaștere și învățămintele extrase din poveștile altor echipe incluse în programul Summiteers.

Summiteers este recomandat echipelor de 10-50 de oameni din toate domeniile -afaceri, administrație publică, ONG-uri și sport. S-a lansat în 2017 cu un studiu de caz inspirat tot din alpinism, prin care liderii de echipe pot găsi răspuns la întrebarea: „Cum construiești o echipă în 24 de ore, de la zero, și o faci să funcționeze în condiții de risc maxim, sub un deadline extrem de strâns și fără stimulente materiale?”

 ***

Mai multe informații despre Summiteers, aici: http://www.larisaghitulescu.ro/summiteers/.

 ***

Despre Nanga Parbat:

Nanga Parbat (8.126m), Pakistan, este printre cei mai dificili munți de 8.000 de metri, cu o rată de mortalitate de cca 22%. Fața Diamir este cel mai des escaladată de alpiniști în tentativele lor spre vârf. Despre fața Rupal a muntelui, mai greu accesibilă, și pe care echipa românească a urcat în 2013, pionierii ascensiunilor spuneau, în anii 1930, că „este de neurcat”.

Fața Rupal, situată pe flancul sudic al muntelui, este cea mai înaltă din lume – de aici dificultatea: se înalță 4.600 de metri din tabăra de bază până la vârf. „Nu există un alt munte în lume care să se înalțe la fel de rapid precum Nanga Parbat” – Mike Searle, geolog la Universitatea Oxford.

***

Despre membrii echipei Nanga Parbat 2013*:

Zsolt Török (n. 1973), alpinist și ghid montan. Este considerat unul dintre cei mai buni alpiniști tehnici din țară. Printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor, care cuprinde peretele Eiger, Matterhorn și Grandes Jorasses. Pilierul Walker (2009) l-a parcurs cap de coardă integral. Despre expediția pe Nanga Parbat din 2013, pe ruta Schell, realizată în premieră românească, el crede că este „cel mai important rezultat de echipă din istoria alpinismului românesc.”

În ultimele sale expediții, Zsolt Török a făcut echipă cu Vlad Căpușan în proiecte cu miză de Piolet de Aur. [Pioletul de Aur este cea mai importantă distincție din alpinismul mondial, pe care niciun alpinist român nu a reușit încă să o obțină].

Aurel Sălăşan (n. 1985), alpinist, cățărător, alergător montan, ghid, schi-alpinist freerider. Printre realizările sale se număra Fitz Roy pe ruta Franco-Argentiniană, Aguja Guillaumet, Aguja de L’S (Patagonia, Argentina), Grossglockner pe rutele Mayerlrampe și Bergfuhrer în fața nordică (Austria), Khan Tengri (Thian Shan,  Kazakstan), Gran Paradiso (iarna), Castor, Rocca Nera (Alpi).  Despre expediția pe Nanga Parbat din 2013, Sălășan crede că a fost „expediția cea mai complexă, emoțională, strategică și solicitantă fizic și psihic”.

Recent, Aurel Sălăşan a făcut echipă cu doi alpiniști și cățărători din Arad, Alin Stană și Sebastian Sbîrcea. Următorul lui proiect este traversarea Groelandei pe schiuri și un vârf de 8.000m pe schiuri.

Marius Gane (n. 1968), alpinist, cățărător, inginer. Printre realizările sale se numără escaladarea vârfului Everest (8.848m), cel mai înalt munte din lume, în 2003; trasee dificile în Carpați, în condiții hivernale; Gasherbrum II (8.026m); Ama Dablam (6.812 m) din Nepal; expediții în Caucaz, Kenya, Alaska, Anzi. Despre expediția pe Nanga Parbat, el spune că a fost cea mai importantă realizare din carieră. O concluzie: „(și) o expediție românească poate funcționa bine, fără certuri, cu decizii comentate și asumate de toată lumea”. În ultimele sale expediții, Marius Gane a făcut echipă cu Teofil Vlad, Zsolt Török, prieteni din Pitești. Următorul lui proiect este un vârf de peste 8.000m (Makalu sau Lhotse) și Huascaran (Peru) – ambele în 2018.

Teofil Vlad (n. 1982), alpinist și ghid montan. Printre realizările sale se numără rute alpine pe vârfuri înalte ca Nanga Parbat (8.126m), Ama Dablam (6.812m), McKinley (6.194m), cât și ascensiuni tehnice în mari pereți ca Mt. Kenya, Cima Grande di Lavaredo sau El Capitan. Despre expediția pe Nanga Parbat din 2013, el crede că „a fost un succes și o mare realizare atât la nivel personal, dar mai ales ca efort de echipă, confirmând  faptul că provocarea perfectă sudează echipa perfectă”.  În ultimele sale expediții, Teofil Vlad a făcut echipă cu Zsolt Török și Marius Gane (pe Ama Dablam) și cu Vasile Dumitrică (în El Capitan). Următorul lui proiect este o ascensiune tehnică pe vârful FitzRoy din Patagonia.

*incluși în programul Summiteers.

***

Despre autorii programului Summiteers:

Larisa Ghițulescu și Romeo Crețu au lucrat prima oară împreună la începutul anilor 2000. Larisa urma un program de Master în Management în cadrul Universității București, unde Romeo era cadru didactic asociat. El a îndrumat-o atunci în cercetarea în domeniul Leadership-ului, “De ce managerii fac lucrurile bine, iar liderii fac lucrurile bune” (2002), care a stat la baza lucrării ei de dizertație. Așa s-a înfiripat interesul lor comun pentru Leadership.

Larisa Ghițulescu:

  • Construiește de la zero proiecte pentru echipe (leadership), precum și în domeniul jurnalismului și educație (gândire critică și alfabetizare mass-media). Scrie despre industria comunicării, afaceri, mass-media, educație și expediții montane;
  • Montaniard: În 2012, a făcut parte dintr-o expediție germano-română în Himalaya, Nepal, pe Muntele Chulu Far East (la Nord de Annapurna), unde a atins altitudinea de 6.000m;
  • În ultimii cinci ani a colaborat cu diverși alpiniști; printre ei și Denis Urubko (triplă cetățenie – Rusia, Polonia, Italia), unul dintre cei mai puternici și inovatori alpiniști de altitudine din toate timpurile;
  • Jurnalist: Are background solid în jurnalismul de afaceri (Business Media Group, AdMaker, Ziarul Financiar și Business Magazin, Money Express). O selecție de articole, aici;
  • Manager și consultant: Șapte ani de experiență în managementul comunicării (organizații private și publice);
  • Instructor – Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea București) ;

Romeo Crețu:

  • Dezvoltator de oameni – trainer, coach, consultant, psihoterapeut și autor – dedicat lucrului cu oameni și companii care doresc rezultate sănătoase pe termen lung;
  • Trainer: De peste 20 de ani dezvoltă și susține programe de training pentru sute de oameni anual (schimbare de obiceiuri, vânzări, relaționarea cu clienții, comunicare, gestionarea conflictelor și team building-uri). Este trainer acreditat CNFPA;
  • Coach: Oferă suport în programe de business și life coaching pentru zeci de oameni pe an. Este coach acreditat EuCF și ANC;
  • Consultant: Oferă consultanță pentru implementarea politicilor și procedurilor de resurse umane;
  • Psihoterapeut: Oferă suport oamenilor pentru a-și înțelege trecutul, a trăi prezentul și a-și structura viitorul;
  • Autor: A publicat în 2001 primul studiu din România în domeniul motivaț A continuat apoi cu „Viața merită trăită – Ghid pentru viață în 42 de reamintiri” și „Gânduri primite și trimise mai departe”. Împreună cu Andy Szekely a creat setul de 2 CD-uri audio „16 obiceiuri care garantează rezultate”;
  • Creator de proiecte: Romeo a dezvoltat și promovează proiectele Ora de Training, Obiective și Obiceiuri, Viața merită trăită și Maxima Zilei;

***

All rights reserved Salient.