Grupul austriac Schweighofer spune că a renunțat să fie proprietar de păduri în România. Se întâmplă într-o perioadă în care apetitul altora pentru păduri pare să fie încins. Care să fie șpilul?

 – CARTOFUL FIERBINTE: Austriecii au anunțat, în primăvară, că au ieșit dintr-o afacere cu păduri, Cascade Empire. Cascade Empire a fost de-a lungul timpului în vizorul procurorilor și ținta multor procese. Noul proprietar în hârtii al afacerii este un grup din Suedia administrat de români – GreenGold.

 – ÎNTREBARE-CHEIE: Cum se face că un cartof fierbinte pentru unii este apetisant pentru alții?

 – OMUL CU CARTOFUL: Îl cheamă Rusu Vasile-Călin. În perioada în care ocupa o funcție publică, de consilier local (Dej), Rusu Vasile-Călin primea salariu și de la Cascade Empire/Schweighofer. În prezent administrează afacerea suedezilor, care în trecut au făcut tranzacții – și ele căutate de procurori – cu celebra universitate Harvard și gigantul IKEA.

 – INTERVIU: Tot felul de scheleți ies din dulap în urma acestei mișcări de acționariat – de la atacurile la adresa companiei până la recenta percheziție D.I.I.C.O.T. Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Schweighofer, oferă explicații într-un interviu pentru acest articol (continuare).

***

[Tipul conținutului: analiză]

 

© Acest text este protejat de drepturi de autor și nu poate fi copiat – integral sau parțial – , și nici utilizat în vreun fel fără acordul scris al autorului.

***

Motorul de căutare Google genera, la momentul scrierii acestui articol, circa 10 milioane de rezultate pe subiectul pădurilor României – asta înseamnă de trei ori mai mult decât despre naționala de fotbal.

Am căutat o referință din sport pentru că sportul este o afacere bănoasă care depinde de emoții, care ne împing la consum: dăm click, share-uim, intrăm în conversații, urâm, iubim. Pe scurt, hrănim online-ul.

Cantitatea mare de conținut despre pădurile României ar putea avea ca explicație faptul că, de ani buni, pădurile dau de lucru ONG-urilor, țin procurorii ocupați și încing titlurile de presă. Tot acest iureș ne ațâță, așa că zguduim online-ul – iubitori ai naturii, ziariști, persoane publice, oameni de rând.

Pentru că fiecare vede bucățica lui în subiectul pădurilor:

Tăierile fără cap. Dezastrul lăsat în urmă. Versanți distruși. Alunecări de teren. Inundații. Pagube. Animale izgonite din habitatul lor. Vânat pentru străini. Trofee de animale sălbatice scoase la vânzare pe site-uri de anunțuri. Politicieni. Corupție. Influență. Retrocedări dubioase. Clanuri. Mafie. Exporturi masive. Afaceri în expansiune. Arbori seculari. Profit. Business.

De oriunde ai apuca povestea, pădurile sunt un cartof fierbinte pentru oricine își ține buzunarele lipite de scoarța copacilor.

VECHIUL SCHWEIGHOFER, NOUL SCHWEIGHOFER

Grupul Schweighofer, un business de familie din Austria, cu afaceri de aproape jumătate de miliard de euro în România în 2017, a fost cel mai atacat nume din industria lemnului în ultimii ani:

  • Investigat de procurori – ex. afacerile Cascade Empire cu persoane ulterior condamnate sau cercetate pentru o serie de infracțiuni (fals, retrocedări ilegale, dare de mită ș.a.m.d.);
  • Acuzat în repetate rânduri de ONG-uri pentru afaceri cu lemn ilegal;
  • Subiect de investigații de presă și critici din partea publicului;

Schweighofer și-a ajustat din mers acțiunile:

    • A implementat un sistem de urmărire a materialului lemnos, în care oricine, în baza unei înregistrări în portalul propriu Timflow, poate vedea transporturile către unitățile de producție (nu și din depozite*);
    • Și-a arătat deschiderea de a face publice concesiile de exploatare;
    • A transmis că permite inspecții neanunțate din partea ONG-urilor (studiul realizat de Agent Green, ONG de mediu, din martie 2018 – pagina 19);
    • Plantează puieți pe suprafețe forestiere degradate;
    • S-a lepădat public de Cascade Empire;

Extras din graficul care sintetizeză răspunsurile marilor companii știute din industria lemnului. Sursa: Agent Green, martie 2018

*

D.I.I.C.O.T. – COMUNICAREA OFICIALĂ VERSUS COMUNICAREA OFICIALĂ

Și totuși Schweighofer nu are parte de liniște. Pe 30 mai 2018, compania s-a numărat printre persoanele juridice (private și publice) căutate de procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) și de ofițeri de poliție, într-o acțiune despre care D.I.I.C.O.T. susține că a început din 2011 și continuă în prezent, cu mai multe piste de investigație.

Precizare: Deși comunicatul oficial al D.I.I.C.O.T. nu a menționat niciun nume de persoană juridică investigată (vezi aici), titlurile de presă au fost țintite asupra companiei austriece (vezi foto jos).

De ce această discrepanță între comunicarea oficială instituțională și relatările presei, având ca sursă tot informații oficiale?

 

Am solicitat o clarificare Departamentului de Relații Publice al D.I.I.C.O.T. (12 iunie):

“ (…) presa  a relatat un singur nume de agent economic unde s-au desfășurat percheziții DIICOT (Holzindustrie Schweighofer – vedeți în anexă), însă din comunicarea instituțională oficială rezultă că au fost puse în executare <23 de mandate de percheziţii domiciliare, pe raza a 5 judeţe şi a muncipiului Bucureşti, la persoane fizice şi juridice (din care 4 la sediile unor instituţii publice)>.

Pentru corectarea unui eventual derapaj și pentru o informare completă și corectă a opiniei publice pe acest subiect, am rugămintea să îmi comunicați lista completă a agenților economici și a instituțiilor publice vizate de DIICOT în acest caz.

D.I.I.C.O.T. a confirmat ulterior primirea e-mailului, precum și faptul că „se află la mapă” (sursa: un reprezentant al Departamentului de Relații Publice, care nu s-a identificat la telefon).

Dar instituția nu a răspuns.

CALDĂ: IEȘIREA DIN CASCADE EMPIRE

Vizita procurorilor și a polițiștilor se întâmplă la numai două luni după ce austriecii au anunțat că au ieșit „din business-ul de proprietari de păduri”, prin vânzarea companiei subsidiare Cascade Empire S.R.L., deținătoarea a 14,283 hectare de pădure, potrivit companiei, precum și a diviziei de management forestier, Ocol Silvic Cascade Empire S.R.L.

Noul proprietar: grupul de firme suedez GreenGold.

De GreenGold se leagă o altă afacere din Suedia, IKEA, în cea mai amplă tranzacție locală din domeniul forestier.

Unii jurnaliști au numit tranzacția dintre Schweighofer și grupul suedezilor, condus de românul Sorin Chiorescu, drept o lovitură de teatru”.

Chiar așa.

De ce să fi renunțat austriecii la păduri într-o perioadă în care apetitul altora pentru pădurile României pare să fie încins?

Printre cei mai febrili cumpărători: Fundația Conservation Carpathia și IKEA, gigant mondial cu afaceri în industria mobilei și a exploatării forestiere. Prin tranzacții succesive, IKEA a devenit cel mai mare proprietar privat de păduri din România, deținând echivalentul a 65.000 de terenuri de fotbal (sursa: ultima informație oficială disponibilă, din 2016).

Pe scurt: care să fie șpilul acestei tranzacții?

UN RĂSPUNS SCURT

Răspunsul reprezentanților Grupului Schweighofer este scurt:

„Este o decizie de business a proprietarilor, nu e legată de Holzindustrie Schweighofer în mod direct. Ne vom concentra pe core-business, procesarea lemnului”.

Este singura explicație pe care Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Schweighofer, a oferit-o despre această tranzacție, într-un interviu care a durat peste o oră, la sediul companiei din București, în luna iunie.

Calm și sigur pe el, Bănacu începe discuția cu istoria industriei lemnului din România, din anii ’50. Face o oprire la începutul anilor 2000, când anumite măsuri ale Guvernului PSD Adrian Năstase au favorizat investițiile greenfield (de la zero); este momentul în care grupul Schweighofer a intrat în România.

Se oprește în prezent, la cele cinci fabrici de cherestea din țară – „core-business-ul” menționat mai devreme, și pe care Bănacu îl conduce din iulie 2016.

Întorc discuția la anunțul ieșirii din afacerea cu păduri (materia primă este ca aurul pentru industriașii mari):

 „Nu vindem materie primă”, precizează Dan Bănacu:

 – Să vă explic. Schweighofer este o afacere de familie, cu o vechime de 400 de ani. Ei au fost întotdeauna și proprietari de păduri…

– În România începând cu ce an?

 – În România… pe restituiri… aici e o altă hartă a proprietății

[face o pauză] Decizia de a vinde aceste păduri din România nu înseamnă o păgubire a fabricilor din România de materie primă. Ne vom concentra pe procesarea lemnului.

 

– De unde lemn?

Peste 60% din lemnul pe care îl folosim vine din import.

OMUL CU CARTOFUL

Este limpede, în timpul discuției, că Dan Bănacu nu găsește strategic să insiste pe exit-ul din Cascade Empire, care acum se numește GreenGold Value Forest SRL.

Firește. Așa ar recomanda manualele de comunicare corporatistă, probabil și avocații, în astfel de situații.

Fiindcă situația este delicată:

De-a lungul timpului, Cascade Empire a fost în vizorul investigațiilor pentru persoanele cu care a derulat afaceri – cercetate/condamnate ulterior pentru înșelăciune, fals în acte, dare de mită, retrocedări ilegale (Munții Galbenu, Puru, Petrimanu), prejudicii aduse statului ș.a.m.d.

Însă nici GreenGold nu e vreo fecioară. Grupul din Suedia apare în dosare care cercetează tranzacții în lanț, rețele de crimă organizată, corupție, înșelăciune și retrocedări ilegale, printre altele. Parte din pădurile traficate au ajuns într-un final la Universitatea Harvard (SUA) și grupul IKEA (Suedia). Vezi investigația Rise Project, aici.

Două povești care par trase la indigo.

Și mai este ceva ce unește cele două afaceri.

Omul cu cartoful fierbinte.

Îl cheamă Rusu Vasile-Călin; are o evoluție în afacere în trei episoade majore cunoscute.

UNU: În perioada în care ocupa o funcție publică, de consilier local la Primăria Dej, fiind membru al Partidului Social Democrat (PSD), Rusu Vasile-Călin primea salariu și de la Cascade Empire/Schweighofer (sursa: declarațiile sale de avere, aici și aici). Asta se întâmpla acum câțiva ani.

DOI: Un document de pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, din ianuarie 2018, indică un om cu același nume, Rusu Vasile-Călin, drept împuternicit din partea Cascade Empire să obțină avizele necesare înstrăinării unor terenuri din extravilanul localității Satu Mare din județul Suceava (aprox. 35.000 mp, în baza Legii 17/2014).

TREI: Fostul consilier local Rusu Vasile-Călin este în prezent administrator al GreenGold Value Forest SRL, alături de Fleșeriu Ionel, potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului. El a fost numit administrator de către acționarii înregistrați în Suedia în februarie 2017, cu mult înainte ca tranzacția cu Schweighofer să se fi închis.

Rusu Vasile-Călin a fost salariat al Cascade Empire SRL în perioada în care era consilier local (Dej), membru al Partidului Social Democrat. În prezent el este administrator al GreenGold Value Forest, cu acționari înregistrați în Suedia și reprezentați de un alt român, Sorin Chiorescu.

Nuanță: Reprezentanții Schweighofer se referă la această tranzacție, în cadrul interviului, cu termenul „schimbare de acționariat”. 

Contactat telefonic, Sorin Chiorescu, reprezentantul GreenGold, a refuzat să clarifice tranzacția din punctul de vedere al noilor acționari, pe motiv că nu comentează, în general, subiectul.

O TRANZACȚIE. TREI SCENARII.

Pot fi trei scenarii mari, sau o combinație între ele, pentru logica suedezilor de a prelua/investi într-un business contestat, poate chiar atacabil.

1. Avem de-a face cu o simplă formalitate, în sensul în care austriecii și suedezii au o înțelegere mai veche, deci n-a fost chiar o „lovitură de teatru”, cum s-a văzut din exterior.

2. Cascade Empire devenise un cartof prea fierbinte pentru austrieci (investigații, procese, atacuri). Suedezii l-au găsit apetisant, pentru cele peste 14,000 de hectare de pădure (știute); și probabil că l-au cumpărat la un preț scăzut tocmai din cauza istoricului cu belele. (Harvard / IKEA mai trebuie să apară în peisaj și am avea un déjà vu).

3. Avem de-a face cu o preluare ostilă (austriecii au fost atacați și constrânși până au cedat). N-ar fi exclus. Mediul de afaceri românesc a cunoscut, în istoria sa, astfel de tranzacții.

Dar sunt doar scenarii.

Oficial, a fost ceea ce spune șeful afacerii Schweighofer din România: „O decizie de business a proprietarilor”.

În realitate, motivul acestei mișcări îl cunosc doar o mână de oameni din interior, apropiații afacerii și avocații.

Ne va lămuri traseul pe care o vor apuca pădurile. Și, cine știe, unele dosare.

***

Citește continuarea: INTERVIU cu Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Schweighofer: „Etichetele provin din neînțelegerea lucrurilor”

***

Recomand și articolul: (Surse): Firme IKEA se pregătesc să exporte „masiv” către Asia (exclusiv)

***

***

* Holzindustrie Schweighofer a făcut următoarea precizare după publicarea acestui text:

„Timflow este utilizat de toate camioanele care vin la noi, indiferent de unde este punctul de încărcare. Asta înseamnă că și la depozite camioanele încărcate sunt echipate cu Timflow. Timflow nu gestionează materia primă care intră în depozit deoarece nu are nicio legătură cu aprovizionarea acestora (nu este arealul de business al companiei).”

***

Despre autor:

  • Larisa Ghițulescu are 20 de ani de experiență în mass-media, organizații publice, private, și pe cont propriu. A lucrat în șapte redacții de presă – divertisment, știri, presă de afaceri. O selecție din arhivă, aici. În prezent este analist independent.
  • Construiește de la zero proiecte pentru echipe, în domeniul educației și jurnalism (ateliere de gândire critică și alfabetizare media).
  • Este licențiată în Jurnalism (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București) și a absolvit un program de Master în Managementul Instituțiilor Mass-Media.

Pe larg, aici.

***

Dacă ai citit până aici înseamnă că ți se pare util ce scriu. Te invit să te numeri printre cititorii mei, pentru a primi articolele pe e-mail. Completează acest scurt formular.

***

FOTOGRAFIA DE DESCHIDERE: Carpații României. Sursa: arhiva personală.

***

© Acest text este protejat de drepturi de autor și nu poate fi copiat – integral sau parțial – , și nici utilizat în vreun fel fără acordul scris al autorului.

***

 

© 2018 Larisa Ghitulescu.